Legendele mănăstirii Snagov
La numai câteva zeci de kilometri de Bucureşti, un mit şi o atracţie a turismului românesc se scaldă în apele lacului Snagov. Mănăstirea Snagov se află pe o insuliţă, se întinde pe o suprafaţă de peste 3 hectare şi ascunde o mare dilemă: este sau nu Vlad Ţepeş înmormântat aici?
Secole la rând,întrebarea aceasta a lăsat loc diverselor controverse legate de legenda care dăinuie peste acest aşezământ monahal. Mitul mănăstirii Snagov a fost subiectul mai multor documentare ale televiziunilor străine,tocmai datorită controverselor pe care le naşte.
Adevăr sau poveste?
Legenda spune că mormântul ascuns lui Vlad Ţepeş taie de-a latul calea spre altar,fiind veşnic vegheat de o candelă aprinsă şi de un portret al domnitorului Ţării Româneşti. În anul 1476,călugării acestui aşezământ monahal,ar fi găsit trupul domnitorului,l-ar fi ascuns şi l-ar fi înmormântat în incinta bisericii,după ce luptele pentru putere s-au terminat. Înmormântarea s-ar fi făcut pe ascuns,fără fast,din cauza noului domnitor înscăunat de turci şi care era dintr-o familie rivală lui Vlad Ţepeş,cea a Dăneştilor.
Tragedia unor revoluţionari
Numele mănăstirii se leagă şi de alte nume sau evenimente istorice,lăcaşul fiind martor mut al mai multor întâmplări. Bunăoară,se zice că aici au fost înmormântaţi mai mulţi panduri ai lui Tudor Vladimirescu. În incinta mănăstirii s-a înfiinţat în anul 1835 o şcoală de reeducare pentru tineri,iar după revoluţia de la 1848,aici au fost închişi zeci de participanţi la revolte.
În anul 1853,54 de revoluţionari paşoptişti,legaţi în lanţuri,s-au înecat în apele Lacului Snagov,imediat după ce frânghiile podului s-au rupt. Peste 150 de ani,drumul dintre ţărm şi mănăstire s-a putut face numai pe calea apelor,cu barca. În noiembrie 2010,noul pod pietonal a fost inaugurat şi sfinţit,construit fiind pe vechiul traseu.
Citeşte şi:
Mănăstirea Prislop,loc de linişte şi binecuvântare
La Bisericuţa Copiilor se naşte speranţa
Primele cărţi cu caractere latine
Numele mănăstirii Snagov este legat de Antim Ivireanu (1640-1716),mitropolit al Ţării Româneşti,care a înfiinţat tipografia proprie a lăcaşului de cult. Cărturarul a tipărit cu litere mobile cărţi bisericeşti în limba greacă,slavonă şi arabă şi primele cărţi în limba română,folosind caracterele latine. Prima carte tipărită de el cu litere latine a fost „Orânduiala slujbei lui Constantin şi Elena“.
Info:Biserica principală şi clopotniţa au fost refăcute în 1904,urmând alte restaurări după cutremurul din 1940. Seismele din 1977 şi 1986 au afectat serios biserica,fiind nevoie de noi reparaţii care s-au terminat abia în anul 1995.
