Obiceiuri de Sfântă Maria Mică. De astăzi, 8 septembrie, începe cu adevărat toamna
În credinţa populară, odată cu sărbătoarea Sfânta Maria Mică din 8 septembrie începe cu adevărat toamna. Se spune că, de acum, pot începe lucrările agricole de toamnă, culesul strugurilor și bătutul nucilor, ca să rodească şi în anul care urmează.
Considerată cea mai importantă mijlocitoare între credincioși și Dumnezeu, Fecioara Maria este foarte iubită, iar sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului, încărcată de semnificații, este trăită cu intensitate. În „Evanghelia după Iacov“ stă scris că Ana, cea care avea să fie mama Fecioarei Maria, nu putea naşte copii şi că se ruga neîncetat împreună cu Ioachim, bărbatul ei, pentru a fi binecuvântaţi cu un prunc. În fiecare an, cei doi aduceau jertfă pentru a fi auziţi, dar în al 50-lea an al căsătoriei lor, marele preot le-a refuzat ofranda, numindu-i păcătoşi. Ei nu s-au răzvrătit, din contră, Ioachim a zis: „Mă voi retrage în pustiu şi nu voi mânca nimic, ci mă voi ruga şi voi plânge până când Dumnezeu va da roadă pântecelui soţiei mele“. După aproape 40 de ani de speranţe şi de credinţă neîndoită, într-o bună zi, minunea s-a produs: Arhanghelul Gavriil i-a vestit: „Domnul a auzit rugăciunea ta! Vei zămisli şi vei naşte, iar de sămânţa ta se va vorbi în toată lumea.“. Ana, în vârstă de 60 de ani pe atunci, a adus-o pe lume pe cea care avea să fie Maica Domnului.
Se împart săracilor bucate de sărbătoare
Pe 8 septembrie, mai mult de 1,8 milioane de românce îşi sărbătoresc ziua onomastică. Există încă tradiția ca în ajunul praznicului Nașterii Maicii Domnului, femeile care poartă numele Maria să pregătească mâncăruri de post sau cu pește. Apoi, în ziua sărbătorii, dis de dimineață, ele duc merindele la biserică, pentru a fi sfințite de preoți în timpul Sfintei Litughii. După încheierea slujbei, le dau ca pomană celor săraci, pentru a fi sănătoase atât ele, cât și ai lor.
Citește și: Calendar ortodox 8 septembrie. Naşterea Maicii Domnului, una dintre cele mai mari sărbători ale anului
Treburile casei sunt amânate
Ca la orice mare sărbătoare, pentru a nu mânia pe Domnul și pentru a rămâne sănătoși tot anul, românii obișnuiesc să lase pentru alte zile treburile casei. Bărbații nu meșteresc, iar femeile nu cos, nu spală rufe și nu gătesc. Există de mult credința potrivit căreia cei care trebăluiesc în această zi se vor lovi, arde, înțepa sau răni și nu vor duce lucrul la bun sfârșit. O veche superstiție românească este legată de praznicul Nașterii Maicii Domnului: cel care va mânca ceva gătit la foc în aceste zile se va îmbolnăvi mai ușor în iarna care urmează.
Sute de creştini pornesc în pelerinaj
Încă din ajunul sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, la Mănăstirea Nicula din Cluj se adună foarte mulți pelerini care găsesc aici alinare pentru necazuri și boli. A devenit un obicei ca de 300 de ani încoace, de când schitul ocrotește o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aici să vină foarte mulți credincioși. Printre ei se numără și unii care nu pot avea copii sau care mulțumesc Domnului că le-a dăruit un urmaș. Există credința că rugăciunile rostite în acest loc sunt ascultate cu adevărat. Prin mijlocirea Fecioarei Maria, se spune că Dumnezeu miluiește pe femeile care vor să rămână însărcinate, la fel cum i-a binecuvântat pe Sfinţii Ioachim şi Ana, părinții Maicii Domnului. Multe femei care au călcat pragul mănăstirii au prunci sănătoşi.
Viitoarele mame se roagă Maicii Sfinte
Alături de cei care nu pot avea prunci sau care au pierdut copii în trecut, de Sfânta Maria Mică, obișnuiesc să rostească rugăciuni și femeile însărcinate, pentru a avea parte de naștere ușoară și de copii fără probleme de sănătate. De asemenea, iau parte la slujba Sfintei Liturghii din dimineața marelui praznic și-și recapătă speranța, amintindu-și că Domnul a fost înduplecat de rugăciunile părinților Fecioarei Sfinte, Ioachim și Ana.
