Diversificarea ar trebui să fie o experienţă placută, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Bebeluşul trebuie pus cât se poate de frecvent la masă cu restul familiei, într-o atmosferă placută.

Când începi diversificarea alimentaţiei la copii?

Potrivit celor mai recente recomandări ESPGHAN  (Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică), alimentaţia complementară la sugari, lichidă sau solidă, cu excepţia laptelui matern sau a formulei de lapte, nu ar trebui introdusă înainte de 4 luni, dar nici nu ar trebui întârziată peste vârsta de 6 luni.

Abia pe la 4 luni, întregul aparat digestiv al micuţului este pregătit să digere unele alimente noi, în plus faţă de laptele matern. De obicei, pe la această vârstă, bebeluşii dau singuri semne că şi-ar dori să încerce din mâncarea adulţilor: întind mânuţele spre bucata noastră de măr, se uită insistent când mâncăm.

Diversificarea alimentaţiei se face sub îndrumarea pediatrului

,,Diversificarea se face progresiv“, adică nu-i poţi da să guste chiar orice dintr-o dată. Nu asculta de îndemnul celor din jur care spun: ,,Lasă-l să guste şi el, mititelul, nu vezi că pofteşte“.

Cel mai bine pentru copil este să te conduci după planul alimentar pe care ţi l-a alcătuit medicul pediatru. De asemenea, este important ca, odată cu începerea diversificării, să continui să-l alăptezi, la cerere, până la vârsta de 2 ani.

Mai citeşte şi: Cum construieşti o relaţie corectă cu copilul tău

Care sunt primele alimente ?

Există recomandări individuale care ţin cont de obiceiurile fiecărei ţări, de alimentaţia din copilărie a părinţilor, de alimentele autohtone.De obicei, medicii pediatri din România ţin cont de recomandările ESPGHAN. Conform celor mai noi date, s-a căzut de acord ca diversificarea alimentaţiei la copii să nu se mai înceapă cu fructe (aşa cum era recomandat până în 2017), ci cu legume sau cu cereale, în funcţie de cum este obişnuită şi familia. Se respectă în continuare introducerea unui aliment nou pe zi, iar cantitatea creşte treptat.

De obicei, medicii recomandă, în primele zile ale diversificării, supele de rădăcinoase (morcov, păstârnac, pătrunjel, cartof dulce), apoi, treptat, introducerea piureurilor din aceste legume. După ce ne-am asigurat că bebeluşul le acceptă, putem începe şi cu fructele. Sunt preferabile cele de sezon, cu care familia a fost obişnuită şi mai puţin cele exotice. Merele şi perele sunt printre primele alegeri.

Ce trebuie să ştii înainte de a începe diversificarea alimentaţiei la copii?

  • Nu te grăbi să-i dai măr cu biscuite din primele săptămâni ale diversificării, chiar dacă mama ţi-a spus că aşa ai mâncat şi tu. Pe lângă sare şi zahăr, biscuiţii mai conţin gluten, care ar trebui administrat în cantităţi moderate sugarilor între 4 şi 11 luni.
  • Necesarul de fier este foarte mare în perioada de diversificare. ESPGHAN atrage atenţia asupra necesarului de cereale îmbogăţite în fier, special concepute pentru copii, în schimbul celor obişnuite. În acest sens, de la 6-7 luni, copiii au nevoie de proteine de origine animală (pui, vită, iepure). În schimb, carnea de porc nu se recomandă decât după 2 ani.
  • Alege formule de lapte praf în schimbul laptelui de vacă simplu. Nu ar trebui dat copiilor până într-un 1 an, cel puţin. În primul rând, conţine multe calorii, este greu de digerat şi are un aport mare de sare.
  • Oferă-i copilului o varietate mare de legume şi de fructe. Dacă se obişnuieşte din primele luni cu diferite gusturi îşi va păstra acest obicei alimentar şi la vârste mai mari, de preşcolar şi adolescent, atunci când încep, de obicei, mofturile la mâncare.
  • Nu renunţa după două încercări să-i mai oferi un anumit aliment, dacă vezi că bebe face grimase. Uneori, este necesar ca bebeluşul să se întâlnească şi de zece ori cu acel aliment, până îl acceptă. Poţi apela şi la diverse trucuri. De exemplu, pasează broccoli în piureul de cartofi. Îi va da un gust bun şi o textură uşor de mestecat.
  • Întârzie cât mai mult introducerea sării şi a zahărului în mâncărurile preparate pentru sugar. De asemenea, evită sucurile de fructe din comerţ,  ceaiurile pentru copii, cacaua cu lapte, care conţin zahăr şi aditivi.