Evoluţia selfie-ului: cum a schimbat Internetul modul în care ne facem fotografii

1 selfie jpg jpeg

Recunoaştem sau nu, fotografiile autoportret, cunoscute drept „selfie-uri‟, au schimbat modalitatea în care ne facem poze. Dacă vrem să postăm un selfie pe reţelele sociale, suntem atenţi la unghiul din care facem fotografia, la modul în care arătăm, la poziţia pe care o luăm şi la toate detaliile pe care, poate, urmăritorii noştri nici nu le observă. Specialiştii spun că modul în care ne facem selfie-uri s-a schimbat mult, pe parcursul timpului. Iată cum!

În ultimii 30 de ani s-au făcut cele mai multe poze autoportret. Tehnologia ne-a permis să ne capturăm feţele mai uşor şi fără limită. S-au inventat multe accesorii care ne ajută să ne fotografiem ca nişte profesionişti. Beţele de selfie-uri sau luminile inelare care ne luminează faţa şi ne pun pe chip strălucirea angelică au devenit tot mai populare. Cu toţii am învăţat să ne coborâm bărbiile atunci când ne fotografiem, să ne poziţionăm în faţa celui mai frumos perete din casă şi să ne întindem perfect braţul ca poza să nu iasă mişcată.

Cine a realizat primul selfie din lume

Primul selfie de pe Planetă a fost făcut de fotograful Robert Cornelius, în anul 1839, cu ajutorul unei camere foto. El l-a numit „The first light picture ever taken‟, iar de atunci sute de mii de oameni se întrec în cele mai bune poze cu ei înşişi. Dacă primul selfie era o poză ştearsă, alb-negru şi nu foarte expresivă, astăzi, filtrele de pe reţelele de socializare ne transformă în cei mai frumoşi oameni din lume, cu chipuri perfecte, asemănătoare păpuşilor.

Cum a devenit popular acest fenomen

Apariţia programelor de editare foto a născut în oameni pasiunea pentru arta retuşării. În anul 1996, s-a fondat cea mai importantă companie de imagistică digitală, iar cu acest pas s-a creat un nou standard de perfecţiune fotografică. Apariţia în anul 2002 a primului telefon cu cameră foto a reprezentat startul către o nouă eră: perioada selfie. Şase ani mai târziu, se lansează noua platformă de socializare „My Space‟, iar sute de mii de utilizatori, din întreaga lume, încep să prindă gustul selfie-urilor. În anul 2006, oamenii au început să îşi facă renumitele poze din bai şi autoportrete cu telefoanele mobile, în speranţa că vor atrage multe aprecieri pe contul lor de socializare.

Popularitatea selfie-urilor a fost atât de mare, încât în anul 2013 „Oxford English Dictionary‟ denumeşte termenul „selfie‟ drept cuvântul anului, fiind explicat drept: „o fotografie pe care cineva şi-a făcut-o, în special una făcută cu un smartphone sau o cameră web şi distribuită prin intermediul reţelelor sociale‟.

Pozele ne pot face rău?

La trei ani de la înfiinţarea Instagram, este lansată publicitatea pe reţelele de socializare şi se lansează un nou arhetip de marketing. Se naşte un nou concept de „influencer‟, iar Instagram devine unul dintre cele mai importante canale de promovare cu ajutorul pozelor. Sute de mii de poze cu ceaiuri, haine, încălţăminte şi mâncare au invadat Internetul, iar toţi patronii de mici şi mari afaceri au devenit din ce în ce mai interesaţi de promovarea afacerii lor prin intermediul pozelor. Astăzi, noua tehnologie a transformat selfie-ul în ceva care se aproapie de „supra-realitate‟. Trăsăturile feţei pot fi modificate uşor, îţi poţi adăuga pistrui, îţi poţi schimba culoarea ochilor, ba chiar poţi schimba şi peisajul în care te afli.

Obsesia pentru acest tip de fotografii poate fi dăunătoare. Ea se numeşte „selfitis

 şi este boala de care suferă cei care îşi fac zilnic multe selfie-uri. Psihologii spun că, nevoia de apreciere poate să ne ducă la izolare şi la probleme de adaptare în societate, dacă nu sunt luate măsuri la timp.

Sursă foto: Shutterstock