Câinele ciobănesc, un paznic de încredere

Dacă am începe cu afirmaţia: câinele este cel mai bun prieten al omului, am spune ceva ce poate ar părea banal.

Dar pot fi oare considerate fidelitatea,curajul şi spiritul de sacrificiu întru apărarea stăpânului drept banalităţi? Categoric nu! Ce norocoşi am fi de-am avea parte de cât mai mulţi prieteni asemenea acestor minunaţi patrupezi.

După cum se ştie,câinii sunt de mai multe rase,fiecare dintre ele având caracteristici definitorii. La capitolul loialitate,câinii ciobăneşti se descurcă cel mai bine. Aşa cum le spune şi numele,aceste patrupede frumoase au fost folosite în special pentru paza turmelor de animale.

Ciobănescul german

I se mai spune şi câine lup. Asta deoarece este o rasă care se consideră că ar fi apărut prin domesticirea lupului – această consideraţie se datorează asemănărilor dintre ciobănescul german şi lupul sălbatic. Ciobanii germani foloseau acest câine pentru pază şi protecţie,astfel caracterul animalului s-a dezvoltat în timp în această direcţie. Fiind uşor de educat,ciobănescul se adaptează repede la situaţii deosebite,ceea ce a făcut din el „poliţistul“ perfect. Dacă prinde încredere în stăpân,îi este devotat acestuia până la moarte.

Ciobănescul caucazian

Considerat de specialişti drept cel mai eficient pentru apărare şi pază,este un câine de munte,de talie medie spre mare,masiv şi robust. Se adaptează cu uşurinţă condiţiilor climatice variate şi rezistă în condiţii de mediu severe. Specialiştii în domeniu susţin că,fără îndoială,strămoşul direct al ciobănescului caucazian este Mastifful de Tibet. Cei mai mulţi ciobăneşti caucazieni se întâlnesc în regiunile fostei Uniuni Sovietice. Patrupedul are „tărie de caracter“ şi un puternic instinct de apărare,ceea ce-l poate face adesea să fie agresiv cu persoanele străine.

Ciobănescul românesc carpatin

După cum le spune şi numele,aceste necuvântătoare sunt parteneri loiali ai ciobanilor români care îşi poartă de veacuri turmele pe plaiurile carpatine. Rasele cele mai cunoscute sunt: ciobănescul românesc carpatin,ciobănescul românesc mioritic şi ciobănescul românesc de Bucovina. Câini puternici şi obişnuiţi cu greul,ei au misiunea de a-l păzi şi apăra pe cioban şi turma pe care acesta o are în grijă de animale sălbatice şi răufăcători. De aceea,oamenii care iubesc muntele ştiu că trebuie să ţină seama de instinctul de apărare al ciobăneştilor şi să nu se apropie prea mult atunci când îi văd pe lângă stâne. Graţie temperamentului echilibrat şi devotamentului arătat stăpânilor,ciobăneştii româneşti au ajuns şi „la oraş“,fiind din ce în ce mai apreciaţi ca animale de pază,dar şi de companie.