Ce nu ştiai despre plastic: cum a fost inventat, când şi câte deşeuri produce anual

În secolul XIX, plasticul a fost perceput ca o invenţie revoluţionară, menită să salveze animalele de la moarte, din cauza industrializării. Ceea ce s-a dovedit a fi de bun augur, cu timpul, producţia mare de plastic la nivel mondial şi nereciclarea ei a început să pună în pericol mediul înconjurător, iar asta o spun cifrele îngrijorătoare.

Cum a fost descoperit

Primul polimer sintetic a fost inventat de americanul John Wesley Hyatt, în anul 1869, care a fost inspirat de oferta unei companii din New York, în valoare de 10.000 de dolari, pentru oricine ar putea înlocui fildeşul natural (colţii de la elefanţii sălbatici). Aşa a fost inventat celuloidul, un material făcut dintr-un amestec din nitrat de celuloză cu camfor şi alcool, apoi presat într-un aparat încălzit. Acest plastic a imitat, cu succes, alte substanţe naturale, precum fildeşul, coarnele sau carapacea de broască ţestoasă.

Ce conţine plasticul?

Există tipuri de plastic cu denumiri diferite în funcţie de compoziţia lor, cum ar fi polipropilenă, polietilenă (cel mai răspândit), polietilenă tereftalată şi policarbonat. Acestea conţin o varietate de substanţe chimice cu proprietăţi diferite, printre care plastifianţii, antioxidanţii şi coloranţii.

Plasticul, cifre enorme la nivel global

Producţia mondială de plastic a crescut de la 2,1 milioane de tone în anul 1950 la 147 de milioane de tone în 1993 şi la 406 milioane de tone până în 2015. Începând cu 2015, au fost generate peste 6,3 miliarde de tone de deşeuri din plastic. Aproximativ 9% dintre ele au fost reciclate, 12% au fost incinerate şi 79% s-au acumulat în gropile de gunoi sau în mediul înconjurător.

Dăunător pentru sănătate

Chiar dacă vorbim despre expuneri chimice în doze foarte mici, pe termen îndelungat, efectele lor vor avea un impact negativ asupra sănătăţii. Femeile gravide pot avea un risc mai crescut, deoarece multe dintre substanţele chimice pot trece din placentă la făt. Inclusiv la copilul mic consecinţele expunerii la plastic pot fi îngrijorătoare. Printre substanţele chimice nocive sunt ftalaţii şi bisfenolul A (BPA). Odată ingerate, ambii compuşi chimici provoacă dezechilibru hormonal la om. Alimentele grase, în special carnea şi brânzeturile pot absorbi cantităţi mai mari din substanţele plasticului, atunci când sunt încălzite la cuptorul cu microunde. Acesta nu este singurul mod prin care pot ajunge în mâncare sau în băutură. De multe ori, folosim acele recipiente (caserole) de plastic. Chiar dacă, să spunem, plasticul nu atinge direct un aliment sau o băutură, vaporii din plastic se pot infiltra cu uşurinţă, ce-i drept, într-o cantitate mai mică, la microunde.

Câteva râuri transportă plasticul în Oceane

Potrivit cercetătorilor din cadrul Forumului Economic Mondial, doar 10 râuri din Asia şi Africa transportă 90% din plasticul care ajunge în oceane. Motivele ar fi acelea că există o populaţie mare care trăieşte în zonele menţionate, plus un sistem precar de gestionare a deşeurilor.

Ucide anual 1,1 milioane de vietăţi

Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ingerarea de plastic ucide aproximativ un milion de păsări marine şi 100.000 de animale marine în fiecare an. În plus, peste 90% dintre toate speciile de păsări şi peşti au particule de plastic în stomac. Alte aproape 700 de specii de vieţi marine sunt pe cale de dispariţie din cauza creşterii poluării cu plastic.

@unsplash