Dorm toată iarna

Dacă, pentru noi, somnul înseamnă de ergulă 8 ore pe zi, există vietăţi care au nevoie de o perioadă mult mai lungă, care se poate întinde pe luni de zile.

Pentru aceste specii,somnul nu este un moft,ci o condiţie esenţială pentru a putea supravieţui pe parcursul sezonului rece,când temperaturile sunt foarte scăzute,iar hrana e din ce în ce mai rară. În aceste condiţii,hibernarea este,de fapt,un mecanism inteligent de supravieţuire.

Broasca de pădure îngheaţă

Dacă ai vedea o broască îngheţată,care nu respiră şi căreia nu îi bate inima,ai crede că e moartă. Însă,în cazul în care vorbim de o broască de pădure,aceasta este,cel mai probabil,în hibernare. Vietatea doarme peste iarnă în buşteni,în vizuini,sub pietre sau învelită în grămezi de frunze.

Când hibernează,i se opreşte respiraţia. La bază stă o reacţie,specifică doar anumitor specii de broască,de eliberare a unor proteine ce contribuie la direcţionarea îngheţului spre sânge. În acest fel,cristalizarea se petrece în sânge şi nu la nivel celular. Dacă cristalele de gheaţă s-ar forma în interiorul celulelor,peretele s-ar distruge-cum se întâmplă în cazul degerăturilor la om şi la alte animale. Următorul proces la broască este acela de eliberare a glucozei în sânge,care ajunge să fie de până la 100 de ori mai mare în timpul iernii. Glucoza acţionează ca un antigel,prevenind formarea gheţii în sânge. Mai mult,în momentul în care în sânge se formează cristale de gheaţă,diferenţa de presiune face ca apa din celule să fie atrasă în fluxul sangvin,celulele ajungând să fie deshidratate.

Astfel,nemaiavând ce să îngheţe,broasca îşi menţine funcţiile vitale

Marmota alpină hibernează 8 din 12 luni

Animalul aparţine familiei Sciuridae,din care fac parte rozătoarele arboricole (veveriţele) şi cele terestre (popândăii şi marmotele). Cu o greutate ce ajunge la 8 kilograme,marmota doarme până la 8-9 luni pe an. Pe teritoriul ţării noastre,acest mamifer trăieşte în Munţii Făgăraşului şi în Munţii Rodnei,unde există în jur de 300 de exemplare. Marmota îşi sapă galerii adânci pe care omul cu târnăcopul nu le poate egala. Pentru perioada de hibernare,care începe în luna octombrie,ea se hrăneşte abundent în lunile de vară,acumulând suficiente grăsimi. Vizuina,în care trăieşte o singură familie,este pregătită de membrii mai bătrâni,care cară înăuntru mari cantităţi de iarbă uscată şi de paie. Pentru a se putea încălzi,marmotele îşi bagă capul între picioare şi se lipesc una de alta. Temperatura corpului scade de la 39 de grade la 8-9,cât este în vizuină,iar bătăile inimii ajung la 5 pe minut. În această perioadă marmota nu respiră decât de cel mult 3 ori pe minut.

Hamsterul sirian nu se pregăteşte de somn

Ca animal de companie,s-a adaptat la traiul în condiţii de apartament. Totuşi,când temperaturile de afară scad sub 10 grade,hamsterul sirian intră într-o stare de hibernare. De obicei,proprietarii de hamsteri sunt alarmaţi când îşi văd micul companion în această ipostază,deoarece pare mort. Însă,cea mai rea idee este să îl zgâlţâi şi să încerci să îl trezeşti,deoarece perturbarea bruscă a somnului îi poate provoca animăluţului un atac de cord. Cum ştii că ghemotocul de blană hibernează? Deşi corpul lui este rece,mai ales la nivelul extremităţilor,este totuşi moale,nu rigid ca în cazul animalelor lipsite de viaţă,iar mustăţile îi vibrează abia perceptibil. Hamsterii nu se pregătesc în niciun fel pentru somnul de iarnă,care poate dura de la câteva zile la o săptămână. Totuşi,este necesar să aibă în preajmă mâncare din belşug,ca să se poată hrăni între scurtele reprize de veghe.

Liliecii pot părea lipsiţi de viaţă

Pentru că în zonele temperate hrana liliecilor este sărăcăcioasă în timpul iernii,liliecii intră în hibernare,ceea ce înseamnă că sunt într-o stare de somn profund. În timpul odihnei prelungite,ritmul cardiac scade de la 400 la 25 de bătăi pe minut,iar respiraţia încetineşte atât de mult,încât aproape că i se opreşte chiar şi timp de o oră. Liliecii hibernează în scorburile copacilor,în peşteri,în puţuri miniere vechi,ăn fântâni părăsite sau chiar în podurile caselor;important este ca pereţii sau tavanul să fie cu asperităţi,ca ei să poată atârna. Locul trebuie să aibă temperaturi de minimum 0 grade şi umiditate ridicată,pentru ca mamiferul zburător să nu se deshidrateze. În funcţie de specia din care face parte,acesta doarme singur sau în grup. Rezervele de grăsime le acumulează toamna,când se hrăneşte intens,apoi,în funcţie de specie,se pregăteşte de somn începând cu luna octombrie sau noiembrie. În România,în Peştera Huda lui Papară se află cea mai mare colonie de lilieci din Europa,în anii 2007-2008,cercetătorii descoperind aici aproximativ 84.000 de lilieci,din nouă specii.

Ursul negru,un simbol

Când oamenii se gândesc la animale care hibernează,urşii sunt primii care le vin în minte. În mod ironic însă,ei  nu hibernează cu adevărat,deoarece temperatura corpului lor nu scade decât foarte puţin,iar în această perioadă urşii se pot trezi oricând pentru a se hrăni sau a-şi face nevoile.

Mai mult,ursoaicele din specia ursului negru american sunt capabile să facă ceva ce poate stârni invidia multor femei:în perioada de aşa zisă hibernare dau naştere puilor şi tot atunci se recuperează. În timpul acesta,ritmul cardiac scade de la aproximativ 50 de bătăi pe minut la doar 8. În timpul pseudohibernării,ursul negru american poate rezista fără hrană şi fără apă până la 6 luni.