Valeriana, ingredient în filtrele dragostei
Este cunoscută pentru calităţile ei sedative.În vechime,se folosea în ritualurile de magie albă. Valeriana creşte spontan, pe marginea râurilor din zonele de deal şi de munte.
Cunoscută şi sub numele de odolean sau gura porumbelului,are florile roz-violacee.
Mirosul ei dulceag atrage pisicile şi le provoacă un soi de euforie.
La oameni,efectul e contrar,planta fiind reputată pentru vituţile ei calmante. Numele ei derivă din verbul latin „valere“,„a fi puternic“- dar unii cred că planta a fost botezată după numele pronvinciei romane Valeria,din Panonia,unde era foarte răspândită. Hipocrate,Dioscoride şi alţi medici din antichitate o considerau drept leac bun la toate.
Era recomandată inclusiv contra epilepsiei şi isteriei. Din plantă se mai prepara şi un filtru de dragoste,şi se credea că e bună să gonească... elfii.
Între cele două războaie mondiale,infuzia de valeriană a fost utilizată pentru a trata traumele nervoase ale foştilor combatanţi.
