Vrei un prieten necuvântător? Nu cumpăra, adoptă!

Ţi-ai dori un nou membru al familiei? Unul care să miaune, să te-aştepte la uşă ori de câte ori ajungi acasă, sau să-ţi fure, din când în când, locul pe canapea? Nu căuta prin anunţurile sau magazinele aşa-zişilor crescători sau comercianţi de animale de companie. Internetul, reţelele de socializare şi adăposturile de animale sunt pline de poveşti sfâşietoare cu pisici şi câini abandonaţi. Adoptă unul şi salvează, astfel, o viaţă!

Este trist, dar adevărat! Multe persoane care fac comerţ cu animale de companie o fac, în primul rând, pentru bani. Câinii, pisicile sau alte animăluţe sunt ţinute în cuşti, în spaţii foarte mici, hrănite prost sau insuficient, forţate să se reproducă mult mai des decât este normal. Şi, ori de câte ori cumperi un motan siamez sau un ciobănesc german de la un astfel de „producător‟, încurajezi o afacere de acest gen. De aceea, este mult mai bine să alegi adopţia ‒ şi nu doar pentru animal, ci şi pentru buzunarul tău. Dacă ţii neapărat ca noul tău prieten necuvântător să fie de rasă, lumea adopţiilor este plină de pisici persane, birmaneze sau britanice cu păr scurt şi de câini dalmaţieni, ciobăneşti, pechinezi sau bişoni. Dacă nu eşti convinsă, iată cinci motive în plus pentru a alege adopţia!

1. Nu eutanasiat, ci la tine în poală răsfăţat

Nu există cămine suficiente pentru toate animalele de companie care se „nasc‟ în fiecare an. Multe sunt abandonate cu cruzime şi lăsate să moară pe stradă. Altele ajung în adăposturi pentru animale, iar când acestea rămân fără spaţiu, animalele sunt eutanasiate. În fiecare an, între opt şi 12 milioane de câini şi pisici sunt eutanasiaţi, deoarece, pur şi simplu, nu există case suficiente pentru ei. Astfel, când alegi să adopţi un animal de companie, ajuţi în lupta împotriva suprapopulaţiei de câini şi pisici şi, implicit, la reducerea nevoii de eutanasiere.

2. Blăniţa ei, atingerea catifelei

Atunci când alegi să aduci acasă un câine sau o pisică de la un adăpost de animale, poţi să fii sigură că a fost bine îngrijit. Toate animalele care ajung în astfel de centre sunt vaccinate, deparazitate, îmbăiate, cu gheruţele tăiate (când e cazul) şi, în general, bine îngrijite. Mai mult, ai avantajul de a-ţi putea alege un câine sau o pisică trecute de primii ani de copilărie. Este adevărat, atunci când sunt „bebeluşi‟, căţeluşii şi pisicuţele sunt cât se poate de drăguţi, dar tot atunci fac şi cele mai multe prostii: rod pantofii, zgârie mobila sau fură copanul din farfurie. La vârsta adolescenţei, însă, nu doar că sunt dresaţi să se poarte frumos, dar abia acum încep să-şi arate adevărata personalitate.

3. Zdreanţă, cel cu... „diplomă‟ în terapie

Ai nevoie de un câine, de o pisică sau de un alt animal de companie care să-ţi ofere un suport mental şi emoţional? În multe cazuri, „rezidenţii‟ adăposturilor de animale sunt foarte bine antrenaţi pentru această sarcină dificilă. Aceşti câini sau pisici au avut de-a face, adesea, cu mai multe tipuri de persoane şi de familii. Astfel, au învăţat să se adapteze la situaţii stresante şi abia aşteaptă să găsescă o companie, dacă se poate pe viaţă, care să-i devină familie şi pe care să-l iubească necondiţionat. Experienţa lor îi face să fie adevăraţi parteneri terapeutici.

4. Vrei un Mau egiptean, îl vei primi

În centrele de adopţie ajung mai toate rasele de câini si pisici. Multe persoane care au cumpărat un câine Husky sau o pisică bengaleză abandonează aceste animale ‒ dacă nu le pot vinde ‒ într-un adăpost. Deci, chiar dacă nu găseşti o siameză în momentul în care vizitezi un adăpost de animale, îţi poţi, de obicei, lăsa numele şi numărul de telefon la recepţie, iar personalul te va contacta de îndată ce un animăluţ din rasa dorită de tine ajunge acolo. S-ar putea să te surprindă cât de puţin ai de aşteptat, mai ales în perioada verii, când mulţi oameni care pleacă în vacanţă, şi nu au cui lăsa în îngrijire câinele sau pisica, le abandonează.

Pe de altă parte, ţi-ar putea fura inima şi un motan sau un căţel fără „sânge albastru‟. În plus, ai auzit probabil de zicala „vigoare hibridă‟: un animal de rasă mixtă trăieşte, în general, mai mult decât unul de rasă pură. De asemenea, mulţi câini de rasă pură sunt predispuşi să dezvolte probleme de sănătate, de la dificultăţi de respiraţie şi displazie de şold până la o inimă mărită.

5. Adopţia, mai blândă cu buzunarele

În funcţie de rasă, un câine sau o pisică achiziţionată de la un magazin de animale de companie ‒ sau de pe Internet ‒ te poate costa de la sute la mii de lei. În plus, nu ţi se garantează nimic despre sănătatea, caracterul sau provenienţa animalului. Nu de puţine ori, cei ce vând animale de companie iau câinii şi pisicile de la centre de adopţie, iar apoi le vând la preţuri foarte mari. Deci, dacă vrei să faci o faptă caritabilă, ajutând un adăpost de animale, salvând viaţa unui câine sau unei pisici şi, în acelaşi timp, păstrându-ţi buzunarele neatinse, adoptă un prieten necuvântător.