Cum recunoşti bruxismul: semne majore care îţi arată că îţi scrâşneşti dinţii noaptea

1 shutterstock 1196509228 jpg jpeg

Stresul se manifesta în moduri surprinzătoare. De exemplu, îţi poţi pierde calmul atunci când în mod normal nu ai face acest lucru, te poţi confrunta cu dureri de cap tensionate şi repetate, cu căderea părului sau cu probleme dentare.

Un semn al stresului constă în scrâşnirea dinţilor noaptea fără să-ţi dai seama. De altfel, stomatologii pot confirma numeroasele cazuri de fracturi ale dinţilor din cauza măcinării dinţilor, cunoscută şi sub numele de bruxism.

„Cercetările arată că în ultimele şase luni a existat o creştere a anxietăţii, depresiei şi a bolilor mintale, care pot fi corelate cu o creştere a cazurilor de bruxism‟, explică Dr. Implantolog Lorelei Nassar.

Când se manifestă bruxismul

Cu toate acestea, este greu pentru cineva să conştientizeze că suferă de bruxism, deoarece bruxismul se manifestă adesea noaptea, în timp ce dormi profund. În unele cazuri acesta se poate manifesta şi în timpul zilei. Totuşi, scrâşnitul dinţilor în timp ce dormi poate fi deosebit de problematic, deoarece nu ai idee cu ce intensitate faci acest lucru.

„Presiunea pusă pe dinţi în timpul unui episod de scrâşnit de dinţi poate fi de 20 de ori mai mare decât forţa manifestată atunci când mestecam alimentele. Urmările? Acest gest involuntar duce la abraziuni ale smalţului, şi chiar fracturi dentare, cauzând diverse simptome: migrene, probleme ale gingiilor, tulburări ale somnului şi o stare de oboseală în timpul zilei

, adaugă chirurgul implantolog Lorelei Nassar.

De ce scrâşnim din dinţi?

Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru, dar, potrivit Asociaţiei Americane de Stomatologie (ADA), stresul şi anxietatea, probleme de somn, o muşcătură anormală şi dinţii strâmbi sau lipsă pot duce la bruxism. Conform ADA, bruxismul poate fi uşor sau sever, ocazional sau frecvent.

Semne majore care-ţi arată că-ţi scrâşneşti dinţii noaptea

  • Dinţi uzaţi/măcinaţi;
  • Dinţi zdrobiţi sau crăpaţi;
  • Dureri faciale;
  • Dinţi prea sensibili;
  • Muşchii tensionaţi ai feţei şi ai maxilarului;
  • Dureri de cap;
  • Dislocarea maxilarului;
  • Blocarea maxilarului;
  • Un trosnet sau clic în articulaţia temporomandibulară (ATM), articulaţia care conectează osul maxilarului la craniu;
  • Indentări de limbă;
  • Daune la interiorul obrazului;
  • Zone plane şi netede create pe suprafeţele muşcătoare ale dinţilor, deoarece acestea sunt frecate între ele în mod repetat.

Unele dintre aceste semne, cum ar fi faptul că ai dinţii măcinaţi, pot fi dificil de observat fără ajutorul medicului dentist. De aceea, se recomandă să fii deosebit de precaut dacă te trezeşti cu dureri de cap, dacă prezinţi dureri de maxilar, dacă observi că ai dinţi sensibili (în special la temperaturi extreme) şi un somn întrerupt.

De ce este important să descoperi bruxismul

„Bruxismul poate fi, de fapt, o problemă uriaşă şi poate duce la probleme de sănătate mai grave. Astfel, scrâşnitul dinţilor poate duce la dureri de dinţi, dureri ale articulaţiei temporomandibulare (ATM), pierderea capacităţii de mestecat şi un aspect inestetic al dinţilor şi al feţei. Există cazuri în care dinţii pot fi fracturaţi sau măcinaţi atât de mult, încât cuspizii (proeminenţe de formă piramidală care prezintă patru versanţi, două creste şi un vârf) şi şanţurile normale ale dinţilor (necesare pentru mestecat) se aplatizează”, punctează implantologul.

Cum se tratează? 

Dacă recunoşti prezenţa oricărui semn de bruxism, nu întârzia: programează-te imediat pentru un consult stomatologic! Împreună cu medicul dentist vei descoperi exact problema cu care te confrunţi şi vei afla ce soluţii ai la îndemână. Poate vei avea nevoie să porţi doar o gutieră noaptea sau este posibil să ai nevoie de ceva mai complex (cum ar fi ortodonţia), pentru a ajuta la rezolvarea problemei. De asemenea, este posibil să ai nevoie chiar şi de terapie comportamentală intervenţională, cum ar fi să înveţi să-ţi odihneşti corect limba, dinţii şi buzele sau un tratament numit biofeedback, care măsoară cantitatea de activitate musculară din gură şi maxilar şi care te anunţă când aceasta este prea mare. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi citirea, plimbarea şi baia caldă înainte de culcare, pot ajuta, de asemenea, conform ADA (Asociaţia Americană de Stomatologie).

Sursă foto: Shutterstock