Depresia, cea mai comună boală a creierului! Se manifestă în 7 "nuanţe"

Te simţi mai tot timpul tristă fără vreun motiv anume? Nu ai chef să te dai jos din pat dimineţile, deşi dormi îndeajuns? Eviţi orice confruntare la serviciu de teamă să nu-ţi pierzi locul de muncă? Îţi place natura, dar nu urci pe munte de frica înălţimilor? Ai putea suferi de depresie sau de anxietate, afecţiuni serioase ce nu trebuie lăsate la voia sorţii.

Depresia este o boală comună ce are un impact negativ asupra felului în care simţi, în care gândeşti şi asupra comportamentului. Considerată o maladie emoţională, depresia poate duce la tot felul de probleme de sănătate, la deteriorarea relaţiilor profesionale, sociale şi familiale, chiar şi la suicid. La nivel global, peste 300 de milioane de oameni sunt afectaţi de depresie. Altfel spus, unul din 15 adulţi suferă de depresie, iar unul din şase oameni au de-a face cu depresia de-a lungul vieţii. Din fericire, depresia este o afecţiune tratabilă.

Banii nu aduc fericirea

Până nu demult, ţările cele mai bogate conduceau în topul şi celor mai depresive. Însă, conform ultimelor date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), şi societăţile care luptă cu sărăcia suferă de depresie. Astfel, în vârful listei OMS ale ţărilor cu cele mai multe cazuri de depresie se află:

Ukraina – 6.3% din populaţie

Estonia – 5.9% din populaţie

SUA – 5.9% din populaţie

Grecia – 5.7% din populaţie

Lituania şi Belarus – 5.6% din populaţie.

La polul opus, ţările africane raportează cele mai puţine cazuri de depresie. Din acest punct de vedere, cel mai bine se situează:

Timorul de Este – 3.0% din populaţie

Afganistan – 3.3% din populaţie

Niger – 3.5% din populaţie

Egipt – 3.5% din populaţie

Sudan şi Angola – 3.6% din populaţie

După datele OMS, 5% din români suferă de depresie şi 3.7% de anxietate.

Şapte nuanţe de gri

Sub umbrela depresiei se ascund mai multe nuanţe de gri. Altfel spus, cea mai comună boală a creierului se clasifică în şapte tipuri comune.

Depresia uşoară se manifestă ca o tristeţe sau o deznădejde în urma pierderii unei persoane apropiate, în urma unui divorţ sau a unei experienţe de viaţă nefericite. De obicei, persoanei uşor depresivă îi scad pofta de mâncare şi libidoul iar, uneori, suferă de insomnii matinale.

Depresia moderată este, de obicei, de lungă durată, iar simptomele sunt de intensitate medie. În cele mai multe cazuri, pacienţii au dificultăţi în ducerea la bun sfârşit a activităţilor profesionale, iar socializarea poate părea chinuitoare. Lăsat netratat, acest tip de depresie duce, şi el, la scăderea libidoului, care vine cu un risc crescut pentru impotenţă, la bărbaţi, şi frigiditate, la femei.

Cea mai intensă formă de depresie este cea majoră. Când aceasta are şi componente maniacale, cum ar fi agitaţie sau surplus de energie, depresia se poate ajunge la tulburare bipolară. Pacienţii cu acest tip de depresie au cel puţin cinci simptome, cum ar fi: sentimente de tristeţe, goliciune, lipsă de valoare, lipsă de speranţă, vină, pierderea energiei, apetitului sau interesului pentru activităţi plăcute, modificări ale obiceiurilor de somn şi gânduri de moarte sau suicid.

Distimia, cunoscută şi ca tulburare depresivă persistentă, este un tip de depresie cronică, prezentă pe o perioadă mai lungă de timp decât depresia majoră. Simptomele pot fi de intensitate medie sau severă şi includ: poftă de mâncare slabă sau ridicată, tulburări de somn, oboseală, stimă de sine scăzută şi dificultate de concentrare sau de luare a deciziilor.

Tulburarea sau depresia bipolară se caracterizează prin variaţii bruşte ale stărilor şi energiei, de la emoţie până la lipsă de speranţă. Bipolaritatea apare, de obicei, la adulţi. Boala afectează atât bărbaţii cât şi femeile, însă tinde să se manifeste diferit de la unii la alţii: bărbaţii un comportament mai degrabă maniacal, iar femeile au simptome depresive.

Adesea, sarcina poate provoca schimbări hormonale semnificative ce pot afecta starea de spirit a unei femei. Aceste schimbări sunt semnătura depresiei postpartum, care poate apărea în timpul sarcinii sau după naştere. Simptomele pot varia de la letargie şi tristeţe, până la psihoză postpartum, adică stări de confuzie, de halucinaţii sau iluzii.

Depresia sezonieră apare, de obicei, toamna sau iarna. Simptomele acestui tip de depresie includ: stare de somnolenţă accentuată, poftă de mâncare crescută, în special de carbohidraţi, luare în greutate, iritabilitate şi lipsa energiei.

Pe lângă aceste forme de depresie, consumul excesiv de alcool şi de droguri, apariţia unei boli şi sindromul burnout (starea de epuizare fizică, psihică şi emoţională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă) pot, de asemenea, declanşa tulburări depresive.