Remedii naturale pentru vertij

1 78460 original jpg jpeg

Vertijul este o stare de ameţeală bruscă, intensă, care duce la pierdera echilibrului. E însoţit, adesea, de greaţă sau de palpitaţii. Poate fi declanşat de o mulţime de factori. Diverse leacuri te ajută să treci peste această neplăcere.

Ginkgo biloba activează circulaţia

Frunzele de Gingko Biloba au efecte vasodilatatoare, activând circulaţia sangvină. Au rol antidepresiv şi reprezintă un tonic general pentru organismul obosit. Urmează un tratament pe bază de capsule cu extract de Ginkgo biloba, menit să prevină apariţia vertijurilor.

Ghimbirul alungă greaţa

Rădăcina de ghimbir este un remediu străvechi folosit pentru a înlătura senzaţia de greaţă. În stare crudă sau sub formă de ceai, te ajută să scapi de starea de disconfort prin stimularea circulaţiei sângelui către creier. Încearcă să ai în permanenţă la tine suplimente cu ghimbir sub formă de capsule sau tablete, sau sub formă de ceai. Pentru a prepara ceaiul, dă pe răzătoare o rădăcină şi adaugă o linguriţă de produs într-o ceaşcă de apă fiartă. În infuzie, poţi folosi ghimbir şi sub formă de pudră.

Menta relaxează şi calmează

Un ceai de mentă este binevenit în caz de ameţeală: te revigorează şi te pune pe picioare. Prepară o infuzie dintr-o mână de plantă uscată la un litru de apă fiartă şi bea-o simplă sau îndulcită cu puţină miere. Inhalează zilnic ulei esenţial de mentă – câteva picături pe o batistă, pe care o duci la nas atunci când simţi că ţi se face rău.

Oţetul de mere alungă ameţelile

Oţetul de mere este bogat în substanţe nutritive ce refac echilibrul organismului. Într-o cană, pune oţet de mere şi o cantitate egală de apă şi bea amestecul. Dacă simţi nevoia, îl poţi îndulci cu miere.

Ştiai că...

...vertijul poate fi o reacţie adversă cauzată de unele medicamente? Printre aceastea, se numără somniferele, calmantele şi antipsihoticele.

Sfatul specialistului

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, Şeful Clinicii de Neurologie – Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

„Sindromul vertiginos, ca de altfel şi cefaleea, reprezintă cel mai frecvent motiv de solicitare de consultaţii medicale de urgenţă. Cea mai frecventă cauză a sa este reprezentată de anxietatea cu tulburări de panică sau cu tulburări fobice (de regulă, senzaţia de teamă fie de spaţii largi, deschise, fie dimpotrivă, teama de a fi singur în mulţime, în spaţii închise, pe locuri aflate la înălţime etc). Poate fi şi expresia răului de mişcare, a unor tulburări funcţionale ale aparatului digestiv, a unor tulburări metabolice (de la simpla deshidratare, la boli de severitate crescută cu tulburări metabolice, precum hipo- sau hiperglicemia, retenţia azotată crescută, tulburările electrolitice, şi multe altele). Cauze pot fi şi multe afecţiuni neurologice şi/ sau psihiatrice, precum şi afecţiuni din sfera ORL. Doar un consult medical atent si competent poate stabili cu certitudine care este cauza reala a unei astfel de tulburări.“