Trei cardiologi au fost întrebați ce mic dejun e „cel mai bun” pentru inimă. Uite cum au răspuns!
„Înțelegerea modului în care micul dejun poate afecta sănătatea inimii este importantă”, spune cardiologul Lars Sondergaard. Potrivit parade.com, specialistul afirmă că această înțelegere îi ajută pe oameni să aleagă alimente care reduc factori de risc precum colesterolul ridicat, tensiunea crescută și inflamația, în loc să îi agraveze.
Dr. Sondergaard adaugă că un mic dejun consumat regulat poate funcționa ca măsură preventivă, prin stabilizarea metabolismului, îmbunătățirea aportului de substanțe nutritive și gestionarea unor factori-cheie de risc pentru bolile cardiovasculare. În același timp, el menționează că săritul peste prima masă a zilei este asociat cu obezitate, hipertensiune, diabet de tip 2 și valori nefavorabile ale colesterolului rău.
Din perspectiva cardiologului Karishma Patwa, micul dejun „setează tonul zilei”: „Alegerea unui mic dejun sănătos pentru inimă te ajută să începi ziua corect. În timp, acest lucru influențează nivelurile pe termen lung ale glicemiei și colesterolului.”
Totuși, nu orice mic dejun intră în categoria „prietenos cu inima”. Dr. Patrick Kee, cardiolog la Vital Heart & Vein, recomandă să fie evitate mezelurile și carnea roșie procesată la prima masă: „Când ai grijă de sănătatea inimii, renunță la bacon, cârnați și șuncă. Aceste tipuri de preparate din carne sunt asociate constant cu un risc crescut de boală cardiacă, din cauza conținutului ridicat de sodiu și grăsimi saturate.”
Micul dejun recomandat de cardiologi
Cei trei cardiologi sunt de acord că o opțiune foarte bună este ovăzul (fulgi de ovăz sau ovăz tăiat mai grosier), cu fructe de pădure și iaurt grecesc deasupra. Dr. Kee numește ovăzul bogat în fibre „standardul de aur pentru sănătatea cardiovasculară”, iar fructele de pădure „surse colorate” de antioxidanți. El preferă iaurtul grecesc degresat sau cu puține grăsimi pentru aportul de proteine și probiotice, care susțin apetitul și sănătatea metabolică.
De ce să alegi ovăzul în caz de colesterol rău și glicemie crescută
„Atât ovăzul tăiat, cât și fulgii de ovăz sunt buni pentru inimă pentru că provin din aceleași cereale integrale și păstrează părțile bogate în nutrienți”, explică dr. Sondergaard. El indică rolul beta-glucanului, o fibră solubilă care formează o substanță gelatinoasă. „Acest beta-glucan se leagă de colesterol și de acizii biliari, împiedicându-i să intre în sânge”, spune el. „Asta scade eficient colesterolul LDL – ‘rău’ – prin reducerea riscului de acumulare a plăcilor în artere.”, mai adaugă acesta.
Încetinește digestia
Aceeași consistență gelatinoasă încetinește digestia și absorbția carbohidraților, ceea ce înseamnă o eliberare mai treptată a glucozei și o glicemie mai stabilă. Dr. Sondergaard mai adaugă că ovăzul conține antioxidanți specifici, numiți avenantramide, pe care îi leagă de reducerea inflamației cronice – un factor important în depunerea plăcilor pe artere.
De ce fructele de pădure sunt un „plus”
„Fructele de pădure sunt pline de micronutrienți, inclusiv vitamine și antioxidanți”, spune dr. Patwa. Ea subliniază și aportul de fibre și afirmă că, în timp, aceste elemente pot reduce inflamația și pot îmbunătăți funcția vaselor sangvine, cu efect asupra riscului de hipertensiune și evenimente cardiace.
Iaurtul grecesc, ca aliat
Iaurtul grecesc este asociat frecvent cu sănătatea intestinală, dar dr. Sondergaard recomandă să ne gândim și la „axa inimă–intestin”. „Un microbiom intestinal sănătos, susținut de probiotice, este asociat cu reducerea inflamației sistemice”, spune el. Inflamația cronică este un factor cunoscut în ateroscleroză (îngroșarea și rigidizarea arterelor) și alte probleme cardiace.
El adaugă că anumite tulpini de probiotice ar putea contribui la scăderea colesterolului LDL prin influențarea absorbției și metabolizării acestuia la nivel intestinal. În plus, iaurtul grecesc oferă proteine (utile pentru controlul apetitului și greutății) și minerale precum calciul și magneziul, legate de reglarea tensiunii.
Încă trei variante de mic dejun „prietenoase cu inima”
Dacă ovăzul cu fructe de pădure și iaurt grecesc nu ți se potrivește zilnic, cardiologii menționează alternative:
Tartină integrală cu avocado și ouă poșate
Dr. Sondergaard spune că această combinație echilibrează nivelul de grăsimi sănătoase (avocado), proteine (ouă) și carbohidrați complecși (pâine integrală). Împreună, pot susține stabilizarea glicemiei, scăderea colesterolului, reglarea tensiunii și controlul greutății, prin sațietate mai bună.
Budincă de chia cu nuci
Dr. Sondergaard o numește o opțiune versatilă și ușor de făcut, cu un aport important de acizi grași Omega-3 din surse vegetale (chia și nuci). El explică faptul că acești acizi grași pot reduce inflamația, pot scădea trigliceridele și ar putea contribui la o reducere ușoară a tensiunii. În plus, semințele de chia sunt foarte bogate în fibre solubile și insolubile, cu beneficii similare ovăzului asupra colesterolului și glicemiei.
Omletă cu legume, gătită în ulei de măsline
Dr. Kee recomandă o omletă cu legumele pe care le ai la îndemână, preparată în ulei de măsline extravirgin. El spune că înlocuirea untului cu ulei de măsline este o schimbare simplă care poate reduce riscul de evenimente cardiovasculare majore, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
@freepik
Editor: Raluca Toma
