Tratamente cu hrean

Efectele medicinale ale plantei sunt atribuite compuşilor chimici care dau mirosul înţepător şi iuţimea gustului. Cercetările au arătat că aceste substanţe luptă cu bacteriile şi pot trata numeroase afecţiuni.

În medicina naturistă se utilizează rădăcina de hrean,care este bogată în vitamina C şi în minerale preţioase pentru organism,precum fierul,calciul,magneziul şi potasiul. Dioscoride,farmacologul grec născut în anul 40 d.H,scria despre efectele terapeutice ale hreanului în tratatele sale de medicină naturistă. Astăzi,planta a ajuns să trateze boli diverse,de la sinuzite până la cancer. Studiile în domeniu au scos la iveală proprietăţi benefice ale hreanului în caz de cancer la colon,stomac şi plămâni,însă tratamentul trebuie recomandat de un medic fitoterapeut.

Info

În caz de anemie,consumă timp de două săptămâni un pahar mare cu suc de sfeclă şi hrean. Pentru a-l prepara,ai nevoie de patru sfecle şi o linguriţă de hrean ras,pe care le pui în storcător. Bea sucul obţinut în prima jumătate de oră,ca să beneficiezi de toate proprietăţile sale.

Leacuri străvechi

Bătrânii considerau această legumă drept leacul bun la toate şi pe bună dreptate. Îl foloseau atât în caz de gripă,guturai şi bronşită,cât şi ca să amelioreze durerile de reumatism.

Tuse măgărească şi seacă.Dacă nu mai scapi de tuse,deşi ai încercat numeroase siropuri din plante,mănâncă dulceaţă de hrean. Aceasta se prepară întocmai ca dulceaţa de fructe,dar în loc de cireşe,de exemplu,pui rădăcină rasă de hrean. Ia câte o linguriţă dimineaţa şi seara,până observi o îmbunătăţire. În caz de tuse seacă,ia o lingură de hrean dat pe răzătoarea măruntă,adaugă două linguri de zahăr pudră,amestecă şi lasă deoparte timp de trei-patru ore. Ia în fiecare zi câte patru-cinci linguriţe din această compoziţie.

Sinuzită.În caz că suferi de sinuzită,fă un aluat din hrean ras,făină de grâu şi oţet. Pune amestecul într-o pânză de bumbac şi aplică pe frunte. Stai cu această cataplasmă pe piele aproximativ un sfert de oră.

Afte.În popor afta este asociată cu „răul de la stomac“ şi poate fi tratată foarte uşor tot cu hrean. Indiferent în ce zonă a gurii a apărut,aceasta se vindecă dacă faci gargară cu hrean,de trei ori pe zi. Ia o lingură de rădăcină rasă şi adaugă peste răzătură 250 ml de alcool alimentar. Lasă să stea o zi,ca să se macereze,după care strecori şi faci gargară.

Pete.Hreanul poate „şterge“ pistruii şi alte pete apărute pe obraz,piept şi mâini. Ia trei-patru rădăcini de hrean,pe care le tai bucăţele,le amesteci cu 250 g de oţet şi laşi totul la macerat timp de o săptămână. La final,înmoi un tifon în acest conţinut şi tamponezi petele în fiecare seară.

Migrene.Cataplasmele cu hrean ras fac minuni şi în acest caz. Durerile locale sunt calmate dacă aplici,de câteva ori pe zi,cataplasme cu rădăcină rasă de hrean. În acelaşi timp,consumă zilnic o linguriţă de hrean mărunţit,amestecat cu puţină miere.

Atenţie! Are şi contraindicaţii

Chiar dacă face mult bine pentru sănătate,hreanul nu trebuie consumat în exces,pentru că poate duce la deranjamente digestive şi la irascibilitate. Evită să foloseşti sucul de hrean pur,precum şi tinctura,fără acordul medicului. Interdicţiile îi privesc în special pe cei care suferăde colon iritabil sau de colită. În plus,acţiunea iritantă a plantei poate provoca hemoragii şi inflamaţii,aşa că nu ar trebui administrat copiilor şi persoanelor sensibile. Uleiul esenţial poate determina,dacă intră în contact cu pilea,înroşiri şi iritaţii puternice.

Caseta specialistuluiDr. Ruxandra Constantinamedic specialist apifitoterapie0734 410 417

Bun pentru inimă

Hreanul se administrează intern pentru acţiunea sa antibiotică,antiseptică,antiinflamatoare,dar şi pentru întărirea imunităţii şi tratarea anumitor afecţiuni respiratorii. Mai mult,rădăcina acestei plante îmbunătăţeşte circulaţia sangvină,fluidifică sângele şi normalizeză tensiunea arterială. Se poate folosi sub formă de tinctură,sirop,suc proaspăt sau salată din rădăcină rasă. Pe cale externă,se utilizează sub formă de cataplasme cu răzătură sau tinctură,aplicate local în caz de sinuzită,dureri reumatice şi bronşită cronică.