Întrebări şi răspunsuri despre cancerul de col uterin
La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea tip de cancer feminin, ca frecvenţă. În ţara noastră, peste 4.000 de femei sunt depistate anual cu această boală şi peste 1.900 pierd lupta cu maladia.
Ce este?
Colul uterin (numit şi cervix) este partea inferioară a uterului, care face legătura cu vaginul. Este format din endocervix (partea de lângă corpul uterului, acoperită cu celule glandulare) şi exocervix (regiunea de lângă vagin, care are celule scuamoase). Cele mai multe cancere de col uterin debutează în zona de tranformare de la acest nivel. Un cancer în această parte nu apare însă brusc; mai întâi survin leziunile precanceroase, pe care medicii le numesc neoplazie intraepitelială cervicală (CIN), leziune scuamoasă intraepitelială (SIL) şi displazie cervicală.
De câte tipuri este?
Cancerul de col uterin şi leziunile precanceroase sunt clasificate în funcţie de felul în care arată la microscop. Cele mai multe cazuri (9 din 10) sunt carcinoame cu celule scuamoase, care apare în exocervix. Al doilea tip de cancer de col uterin sunt adenocarcinoamele, care se dezvoltă în celulele glandulare. Rar, pot exista tipuri de cancer de col uterin care au caracteristicile ambelor forme.
De ce apare, care sunt factorii de risc?
Principala cauză a apariţiei cancerului de col uterin este infecţia cu virusul papiloma uman (HPV). Există peste o sută de tipuri cunoscute de HPV, împărţite în cele cu risc crescut (cauzatoare de cancer) şi cele cu risc scăzut.
În două treimi din cazurile de cancer de col uterin sunt implicate tulpinile HPV 16 şi 18.
Alţi factori favorizanţi ai bolii sunt: partenerii sexuali multipli, începerea timpurie a vieţii sexuale, prezenţa bolilor cu transmitere sexuală, sistemul imunitar slăbit şi fumatul.
Ce simptome are?
De cele mai multe ori, femeile cu cancer de col uterin în stadiu incipient sau cu leziuni precanceroase nu au simptome. Manifestările apar când pe măsură ce boala se dezvoltă şi este afectat ţesutul de la nivelul colului uterin. Principalele simptome sunt: sângerările vaginale anormale – după contactul sexual, după menopauză, între menstre sau ciclurile menstruale care durează mai mult ca de obicei. Sunt semne suspecte şi scurgerile vaginale neobişnuite, care pot conţine sânge, durerea în timpul contactului sexual, durere în regiunea pelviană. În stadiile avansate, pot să apară: edeme la picioare, probleme la urinare şi sângele în urină.
Cum este depistatat şi diagnosticat?
Prezenţa celulelor maligne la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în cancer, este pusă în evidenţă prin testul Babeş-Papanicolau. Examenul constă în recoltarea celulelor de pe suprafaţa colului uterin cu ajutorul unei spatule. Proba prelevată se analizează la microscop. Dacă apar modificări suspecte ale celulelor, se efectuează colposcopia (examinare a colului cu ajutorul unui aparat special, dotat cu lupă şi cu o sursă de lumină) şi testarea pentru HPV. Diagnosticul clar se pune numai după efectuarea biopsiei. Medicii recomandă tuturor femeilor active sexual efectuarea periodică a testului Babeş-Papanicolau.
Ce opţiuni de tratament există?
Tratamentul cancerului de col uterin depinde de factori precum stadiul bolii, vârsta femeii şi dorinţa ei de păstrare sau nu a fertilităţii. Terapia include una sau mai multe metode terapeutice: chirurgia, chimioterapia, radioterapia, terapia ţintită şi imunoterapia.
Cum poate fi prevenită boala?
Pentru a-ţi reduce riscurile de a face cancer de col uterin:
- Întreabă medicul despre vaccinul anti-HPV
- Fă-ţi periodic testul Babeş-Papanicolau şi/sau HPV
- Fereşte-te de bolile cu transmitere sexuală
- Nu fuma!