Lista completă a analizelor medicale esenţiale pentru o sănătate de fier

4 77096 original jpg jpeg

Zicala ÔÇ×un m─âr pe zi ┼úine doctorul departeÔÇč poate s─â influen┼úeze ├«n bine starea de s─ân─âtate. ├Än cazul analizelor medicale efectuate periodic vorbim despre o certitudine. Dup─â cum se ┼či numesc, investiga┼úiile medicale analizeaz─â organismul ┼či ofer─â indicii despre eventualele riscuri de ├«mboln─âvire. Suntem observa┼úi medical ├«nc─â de dinainte de a ne na┼čte, ├«n lunile de sarcin─â. Apoi, din primele zile de via┼ú─â, suntem m─âsura┼úi, palpa┼úi, asculta┼úi ┼či ni se iau probe de s├ónge. Scopul medicilor este s─â ne testeze pentru a elimina riscul unor boli periculoase.

C├ónd ajungi la medic, discut─â cu el despre toate simptomele pe care le experimentezi, pentru c─â doctorii de familie ┼úin eviden┼úa fiec─ârui pacient ├«n fi┼ča de observa┼úie. Acolo se afl─â istoricul medical propriu, c├ót ┼či date importante privind patologiile (cancer, boli cardiovasculare, diabet, afec┼úiuni psihiatrice) rudelor. Informa┼úiile sunt esen┼úiale pentru alc─âtuirea unei scheme de preven┼úie ├«n care sunt incluse dieta, tipul de exerci┼úii fizice, identificarea factorilor de risc ┼či evitarea lor pe c├ót posibil, regimul de via┼ú─â, analizele necesare ┼či frecven┼úa efectu─ârii lor.

Ce se testeaz─â periodic

Analizele medicale anuale sau efectuate o dat─â la doi ani constau ├«n m─âsurarea unor indicatori (sangvini, ├«n mare parte), care arat─â activitatea fiec─ârui organ ┼či sistem din corp. Iat─â ce este bine s─â investighem pentru a ne men┼úine s─ân─âtatea:

stanga
dreapta
2 simona florescu medicina generala jpg jpeg

S├óngele: hemoleucograma complet─â poate detecta anemiile, leucemiile, inflama┼úiile, st─ârile de deshidratare. Analiza ofer─â informa┼úii despre num─ârul elementelor sangvine (globule ro┼čii ┼či albe, trombocite), dimensiunea lor, cantitatea de hemoglobin─â (normal: 11-15 mg/dl). Formula leucocitar─â eviden┼úiaz─â procentul ├«n care se g─âsesc ├«n s├ónge diferitele tipuri de leucocite (neutrofile, bazofile, eozinofile, limfocite ┼či monocite). Prin testarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH), se pot urm─âri bolile inflamatorii acute sau cronice, precum ┼či alte boli. Valorile difer─â ├«n func┼úie de v├órst─â ┼či de sex. Tot prin analiza s├óngelui este urm─ârit─â func┼úia de coagulare, util─â ├«n monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante.

Substan┼úele minerale din s├ónge ÔÇô Calciul: Calciul ionic seric circul─â ├«n s├ónge nelegat de proteine ┼či reprezint─â frac┼úiunea activ─â din punct de vedere fiziologic. Dozarea lui este mai important─â dec├ót cea a calciului total seric.

Func┼úia pancreasului: glicemia, cea mai uzual─â dintre analize, reprezint─â nivelul zah─ârului din s├ónge ÔÇô variaz─â ├«n func┼úie de momentul ├«n care se face recoltarea s├óngelui. Dup─â un repaus alimentar de minimum 12 ore, valorile normale se situeaz─â ├«ntre 70 ┼či 100 mg/dl. Diagnosticul de diabet se pune dac─â la verific─âri repetate, pe nem├óncate, valorile dep─â┼česc limita superioar─â.

Pentru s─ân─âtatea ficatului, a rinichilor ┼či a pancreasului se analizeaz─â, ├«n principal, urm─âtoarele: 1. profilul lipidic (colesterol total, HDL, LDL, VLD-L, trigliceride); 2. transaminaze (TGO + TGP); 3. amilaza seric─â ┼či urinar─â; 4. anticorpi anti-acini pancreatici; 5. electroforeza lipoproteinelor; 6. electroforeza proteinelor serice; 7. fosfataza alcalin─â; 8. glucoza seric─â; 9. insulina; 10. lipaza; 11. albumina seric─â; 12. fibrinogen; 13. bilirubina direct─â ┼či total─â; 14. uree seric─â; 15. creatinina seric─â; 16. sumar de urin─â ÔÇô biochimie + sediment.

Ce poate indica ecografia abdomino-pelvin─â

Ecografia de abdomen se utilizeaz─â ├«n special pentru evaluarea ┼či diagnosticarea organelor parenchimatoase (ficat, splin─â, rinichi, pancreas), a veziculei biliare ┼či a vezicii urinare, precum ┼či a organelor genitale interne masculine sau feminine. La ora actual─â, ecografia este principala metod─â de screening ├«n medicin─â, datorit─â avantajelor pe care le ofer─â: rapiditatea ob┼úinerii unui diagnostic pozitiv sau de excludere, lipsa de nocivitate, posibilitatea de repetare, practic nelimitat─â ca num─âr de examin─âri ┼či timp, ob┼úinerea de planuri multiple ┼či diferite de examinare ale aceluias organ, pre┼ú de cost ┼či ├«ntre┼úinere redus. Cu ajutorul explor─ârii ecografice pot fi depistate diferite modific─âri ├«n structura organelor, explic─â medical generalist Simona Florescu, precum diferitele forma┼úiuni tumorale sau suferin┼úele organelor ├«n cadrul unor tulbur─âri metabolice, spre exemplu dislipidemiile, diabetul zaharat sau bolile inflamatorii. ├Än afara modific─ârilor structurale, ecografia poate depista ┼či modific─âri ├«n func┼úionalitatea unor organe, prin vizualizarea ├«n timp real a acestora, fiind foarte util─â ├«n studiul tubului digestiv, al inimii, al activit─â┼úii musculare etc.

Când se recomandă tomografia computerizată (CT)

Examinarea CT a capului este utilizat─â ├«n evaluarea diferitele structuri ale creierului, pentru a c─âuta o mas─â tumoral─â, un accident vascular cerebral, o zon─â de s├óngerare sau o anomalie a vaselor de s├ónge ┼či pentru a vedea craniul.

Examinarea CT a g├ótului verific─â ┼úesuturile moi ale g├ótului ┼či este frecvent utilizat─â pentru a studia un nodul sau o mas─â tumoral─â din g├ót sau ganglioni limfatici m─âri┼úi ┼či glande m─ârite.

Examinarea CT abdominal─â ┼či pelvin─â se utilizeaz─â pentru organele abdominale ┼či pelvine (cum ar fi ficatul, splin─â, rinichii, pancreasul ┼či glandele suprarenale) ┼či tractul gastrointestinal. Pentru a detecta cauza unei dureri ┼či, uneori, pentru a urm─âri o anomalie descoperit─â ├«n alt test, cum ar fi o ecografie.

Examinarea CT a sinusurilor este utilizat─â at├ót pentru diagnosticul bolilor sinusurilor, c├ót ┼či pentru a detecta o ├«ngustare sau obstruc┼úie a sinusurilor.

Examinarea CT a coloanei vertebrale este cel mai frecvent utilizat─â pentru a detecta o hernie de disc sau ├«ngustarea canalului spinal (stenoza spin─ârii), la persoanele cu dureri de g├ót, bra┼úe, spate ┼či picioare. Aceasta este, de asemenea, utilizat─â pentru a detecta o fractur─â sau la nivelul coloanei vertebrale.

Examinarea CT a membrelor se utilizeaz─â pentru probleme ale bra┼úelor, picioarelor, umerilor, coatelor, articula┼úiei pumnului, m├óinilor, ┼čoldurilor, genunchilor, gleznelor sau picioarelor.

Controlul de rutin─â dup─â na┼čtere

Este un examen medical important, care poate preveni complica┼úii ┼či nepl─âceri ale perioadei post-partum. Aceast─â perioad─â ├«ncepe imediat dup─â na┼čtere ┼či se termin─â ├«n momentul c├ónd organismul mamei este complet ref─âcut. Pentru o recuperare f─âr─â probleme a mamei, este obligatoriu controlul de rutin─â dup─â na┼čtere. Medicul generalist Simona Florescu spune c─â acesta se efectueaz─â, ├«n cazul unei femei care a n─âscut prin cezarian─â, la o s─âpt─âm├ón─â de la interven┼úie, pentru ca medicul s─â poat─â urm─âri evolu┼úia pl─âgii operatorii. Tot atunci, medicul decide c├ónd vor fi scoase firele ┼či verific─â dac─â nu cumva pe plag─â au ap─ârut seroame (acumul─âri de lichid subtegumentare, care se elimin─â prin punc┼úie ┼či aspira┼úie). ├Än cazul unei na┼čteri naturale, controlul de rutin─â e recomandat la aproximativ dou─â s─âpt─âm├óni dup─â na┼čtere. ├Än cazul ├«n care a fost efectuat─â o epiziotomie (o incizie la nivelul perineului), medicul verific─â vindecarea acesteia, urm─ârind prevenirea infec┼úiilor.

├Än perioada post-partum, medicul mai recomand─â: examenul microscopic al secre┼úiei vaginale, cultura secre┼úiei de col uterin, examen Babes-Papanicolau ├«n mediu lichid (este o metod─â nou─â de screening citologic, cu gradul cel mai mare de acurate┼úe) ┼či ecografia.

Dac─â nu au existat probleme de refacere, o vizit─â la medicul ginecolog poate avea loc la ┼čase luni de la na┼čtere, c├ónd poate fi recomandat─â o ecografie transvaginal─â, pentru a observa dac─â uterul ┼či-a revenit sau cicatricea s-a vindecat (├«n cazul unei cezariene).

Verificarea s├ónilor (prin palpare) se face de fiecare dat─â ├«n cadrul acestor verific─âri de rutin─â, chiar ┼či atunci c├ónd exist─â lacta┼úie. Dup─â ce s-a terminat al─âptarea, este recomandat─â o ecografie mamar─â, ├«ns─â asta poate fi realizat─â chiar ┼či ├«n perioada al─âpt─ârii, dac─â se ivesc probleme.

Simona Florescu, medic specialist medicin─â general─â: ÔÇ×Examenele medicale regulate detecteaz─â afec┼úiunile ├«nainte s─â evolueze ├«n boli greu de tratat ┼či de vindecatÔÇč

2 simona florescu medicina generala jpg jpeg

De ce este necesar─â efectuarea unui set anual de analize medicale?

Conform statisticilor, aproape jum─âtate dintre cazurile de deces din Rom├ónia ar fi putut fi prevenite, iar peste 30% puteau fi tratate! ├Än ceea ce prive┼čte s─ân─âtatea fiec─âruia, m─âsurile de preven┼úie sunt foarte importante pentru a depista din faz─â ini┼úial─â orice afec┼úiune. Exist─â numeroase boli ce nu se manifest─â prin simptome specifice, ├«ns─â dac─â se efectueaz─â m─âcar un set de analize uzuale multe afec┼úiuni se pot depista. Indiferent de v├órst─â ┼či sex, este recomandat ca fiecare persoan─â s─â se prezinte periodic la medicul de familie. Pe baza istoricului clinic ┼či a celui familial, medicul urm─âre┼čte evolu┼úia celor mai importan┼úi factori de risc (├«n func┼úie de antecedentele familiale ┼či stilul de via┼ú─â) ┼či poate recomanda analize uzuale de s├ónge ┼či examene clinice de rutin─â pentru a elimina orice suspiciune de boal─â. Astfel, orice pacient ce beneficiaz─â de controale ┼či analize regulate va avea ┼čansa ca medicul s─â poat─â depista la timp afec┼úiunile cu care se poate confrunta.

Care sunt principalele analize de rutină, pe care le poate face oricine, indiferent de vârstă?

Analizele medicale recomandate pentru copii (├«ntre 0-18 ani): Hemoleucogram─â cu formul─â leucocitar─â, indici ┼či reticulocite (pentru depistarea unei anemii sau infec┼úii) ÔÇô pentru screenigul anemiei se pot recolta analize ┼či din pulpa degetului sau c─âlc├ói (evit├ónd astfel chinuirea copilului prin punc┼úionarea venelor); sumar de urin─â ┼či urocultur─â (pentru depistarea unei infec┼úii urinare); radiografie toracic─â (c├ónd exist─â suspiciunea de pneumonie); examen ORL; examen coproparazitologic ┼či coprocultur─â (pentru depistarea viermilor intestinali sau diagnosticarea unei enterocolite bacteriene).

├Än func┼úie de simptomatologia copilului ┼či de examenul clinic, medicul mai poate recomanda: sideremie, feritin─â, probe inflamatorii (VSH, protein─â C reactiv─â, fibrinogen), exsudat faringian, ionogram─â (sodiu, potasiu, magneziu, calciu), glicemie, profil lipidic (lipide totale, colesterol, trigliceride), proteinemie, transaminaze, uree, creatinin─â, acid uric, ASLO, fosfataz─â alcalin─â, teste alergologice dac─â au ap─ârut alergii.

Anumite analize de laborator (coprocultura, exsudatul nazo-faringian) pot fi necesare la intrarea ├«n colectivit─â┼úi (cre┼č─â, gr─âdini┼ú─â), ├«n vederea triajului epidemiologic. Nu trebuie s─â uit─âm de controlul anual stomatologic ├«nc─â din primii ani de via┼ú─â!

Analizele de rutin─â nu sunt justificate la copiii s─ân─âto┼či; sunt indicate doar la copiii care prezint─â semne generale de boal─â: inapeten┼ú─â, e┼čecul cre┼čterii ├«n ├«n─âl┼úime sau greutate, infec┼úii respiratorii frecvente, ├«nt├órziere ├«n dezvoltarea neurophisic─â ┼či a achizi┼úiilor motorii, somnolen┼ú─â excesiv─â sau iritabilitate, diaree, cearc─âne, apatie, ┼či la care nu se poate pune diagnosticul doar pe baza examenului clinic.

Analizele medicale recomandate pentru adul┼úi (dup─â 18 ani): hemoleucogram─â cu formul─â leucocitar─â, indici ┼či reticulocite; coagulogram─â; probe inflamatorii (VSH, proteina C reactiv─â, fibrinogen); exsudat faringian; glicemie; profil lipidic (lipide totale, colesterol, trigliceride); proteinemie; transaminaze (TGO, TGP); uree ┼či creatinin─â; acid uric; ASLO; fosfataz─â alcalin─â; teste alergologice (dac─â exist─â simptomatologie); sideremie, feritin─â; ionogram─â (sodiu, potasiu, magneziu, calciu); tensiunea arterial─â; ecografie abdominal─â; electrocardiogram─â (EKG); ecocardiografie; sumar de urin─â ┼či dup─â caz urocultur─â; serologiile virale; mamografie ┼či examenul citologic Babes-Papanicolau; radiografie toracic─â; colonoscopie (dac─â exist─â simptomatologie s─âu istoric familial); examinarea aluni┼úelor la dermatoscop; consult stomatologic.

Ce investiga┼úii sunt recomandate la femei dup─â ce ┼či-au ├«nceput via┼úa sexual─â?

Colegiul American al medicilor ginecologi recomand─â c─â testul Babe┼č Papanicolau s─â fie f─âcut dup─â cum urmeaz─â:

-primul test este bine să fie făcut la vârsta de 21 de ani sau la 3 ani după începerea vieţii sexuale, dacă aceasta a avut loc mai devreme de vârsta de 21 de ani;

pentru femeile cu v├órsta ├«ntre 21 ┼či 30 de ani, testul este recomandat o dat─â la 2 ani;

-pentru femeile cu v├órsta ├«ntre 30 ┼či 64 de ani, testul este recomandat anual;

-pentru femeile cu vârsta peste 65 de ani, nu este necesar să mai facă regulat testul dacă:

a). au avut cel puţin 3 teste Papanicolau consecutive cu rezultate normale;

b). nu au avut rezultate anormale în ultimii 10 ani.

├Ämpreun─â cu testul Papanicolau se face ┼či control ginecologic 1 dat─â/an;

Ecografie mamar─â sau mamografie ┼či la ce interval de timp trebuie efectuate?

Ecografia mamară este o investigaţie imagistică a sânilor, cu ajutorul ultrasunetelor, de prima intenţie pentru femeile tinere, înaintea vârstei de 40 ani. Practic, pentru medicul clinician, reprezintă o extensie a mâinii palpatorii la această categorie de vârstă, fie că este vorba de acuze subiective precum mastodinia sau durerea mamară din cadrul sindromului premenstrual, fie că este vorba de acuze obiective cum sunt cele legate de apariţia unui nodul la nivelul unui sân, ori o scurgere mamelonară sau orice altă abatere regională constată de medic sau relatată de pacientă.

├Än func┼úie de antecedentele familiale ┼či personale ale pacientei, c├ót ┼či de severitatea leziunilor ob┼úinute prin examenul clinic ┼či ecografic, poate r─âm├óne singura explorare imagistic─â necesar─â p├ón─â la v├órsta de 35-40 ani.

Dup─â 40 de ani, mamografia reprezint─â investiga┼úia imagistic─â de screening de prim rang ├«n depistarea leziunilor cu poten┼úial evolutiv de tip cancer mamar (de pild─â microcalcificarile mamare) pentru orice femeie. Ecografia mamar─â nu ├«nlocuie┼čte mamografia anual─â pentru femeile > 40 ani sau pentru cele cu risc crescut de a dezvolta cancer mamar. Ecografia mamar─â reprezint─â, ├«ns─â, o metod─â complementar─â de descriere a maselor tumorale descoperite mamografic. Practic, la acesta v├órst─â reprezint─â o verig─â important─â ┼či facil─â ├«ntr-un lan┼ú de diagnostic!

├Än tandem cu mamografia, sau complementar acesteia, sensibilitatea ┼či specificitatea depist─ârii cancerului mamar cre┼čte spre 90%;

Care sunt indicatorii ┼či valorile ├«n urma c─ârora medicul de familie pune diagnosticul de infec┼úie ├«n corp?

Ca parte a r─âspunsului imun, inflama┼úia joac─â un rol important ├«n ap─ârarea organismului ├«mpotriva patogenilor precum virusuri, bacterii, fungi ┼či parazi┼úi, ┼či implic─â, ├«n primul r├ónd, o reac┼úie inflamatorie local─â. Reac┼úiile inflamatorii locale pot fi ├«nso┼úite de sintez─â unor proteine numi┼úi reactan┼úi de faz─â acut─â.

Totu┼či, activarea inadecvat─â a proceselor inflamatorii poate determina o serie de condi┼úii patologice, de exemplu bolile autoimune se declan┼čeaz─â c├ónd sistemul imunitar atac─â celulele ┼či ┼úesuturile proprii pentru c─â le consider─â non-self (str─âine) sau proliferarea tumoral─â ┼či metastazele pot avea loc c├ónd citokinele proinflamatorii ÔÇ×creeaz─âÔÇč un mediu favorabil progresiei cancerului.

a). Hemoleucograma complet─â ÔÇô este o investiga┼úie utilizat─â pentru evaluarea general─â a st─ârii de s─ân─âtate pentru c─â permite detectarea mai multe patologii printre care infec┼úii, anemie, leucemie. ├Än cadrul acestei investiga┼úii, sunt evaluate mai multe componente ale s├óngelui:

Globulele ro┼čii (eritrocite, RBC) ÔÇô transport─â oxigenul;

Globulele albe (leucocite, WBC) ÔÇô sunt elemente cheie ale sistemului imunitar;

Hemoglobina ÔÇô este proteina ce leag─â oxigenul de la nivelul eritrocitelor;

Hematocritul ÔÇô reprezint─â volumul ocupat de globulele ro┼čii ├«n raport cu volumul probei de s├ónge;

Plachetele (trombocitele, PLT) ÔÇô sunt implicate ├«n procesul de coagulare.

Neutrofilele ÔÇô cel mai numeros tip de leucocite, joac─â un rol major ├«n ap─ârarea antiinfec┼úioas─â primar─â a organismului prin fagocitarea ┼či digestia microorganismelor, iar activarea lor necorespunz─âtoare poate duce la lezarea ┼úesuturilor normale ale organismului prin eliberarea de enzime ┼či agen┼úi piogeni.

Limfocitele ÔÇô sunt un tip de leucocite (globule albe) care se produc un m─âduva osoas─â a oaselor late, ┼či se g─âsesc ├«n s├óngele din vase, dar ┼či ├«n limf─â sau organele limfatice.

b). Protein─â C reactiv─â (CRP) ÔÇô este un biomarker al inflama┼úiei. Concentra┼úiile serice ale CRP cresc rapid (chiar mai mult de 100 de ori) ca r─âspuns la inflama┼úie sau leziuni tisulare.

c). Fibrinogenul sau factorul I ÔÇô este o glicoprotein─â dimeric─â produs─â la nivelul ficatului ┼či care func┼úioneaz─â ca substrat specific al trombinei ┼či, similar CRP, este un reactant pozitiv de faz─â acut─â (valorile fibrinogenului cresc ca r─âspuns la inflama┼úie).

d). VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) ÔÇô se bazeaz─â pe proprietatea globulelor ro┼čii de a se depune dup─â ce s├óngele recoltat din ven─â a fost amestecat cu un anticoagulant. Este un test nespecific, put├ónd fi modificat de orice proces inflamator, necrotic sau autoimun ce altereaz─â structura proteinelor plasmatice. VSH-ul nu este o investiga┼úie specific─â ┼či nu poate pune un diagnostic de boal─â, ci indic─â medicului c─â undeva ├«n organism exist─â o infec┼úie acut─â sau cronic─â, o boal─â cronic─â neinfec┼úioas─â sau o dereglare a func┼úiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, pl─âm├óni etc).

e). Urina ÔÇô proba Stansfeld Webb ÔÇô se recomand─â ├«n caz de suspiciuni de infec┼úii ┼či inflama┼úii ale tractului urinar, glomerulonefrite, la gravide cu hipertensiune (pentru estimarea hematuriei), examen dipstick pozitiv pentru leucocite ┼či hematii, etc.

f). Urocultura ÔÇô urina este, ├«n general, un lichid steril, dar uneori bacteriile pot trece de la nivelul pielii ├«n aceste uretre, cauz├ónd infec┼úii ale tractului urinar (ITU). Analiza urocultur─â depisteaz─â ┼či identific─â bacteriile din urin─â.

În urma cărei investigaţii se poate depista un nivel crescut al colesterolului?

Profilul lipidic m─âsoar─â nivelul lipidelor din s├ónge ┼či cuprinde un grup de analize medicale indicate ├«n principal pentru determinarea riscului de boal─â cardiovascular─â sau metabolic─â. Profilul lipidic con┼úine un grup de cinci analize medicale care evalueaz─â metabolismul gr─âsimilor ┼či este recomandat ca analiza uzual─â la adul┼úi: colesterol total; colesterol HDL; colesterol LDL; lipide totale; trigliceride.

Evaluarea colesterolemiei ar trebui s─â se fac─â periodic: dup─â 20 de ani, cel pu┼úin o dat─â la 5 ani; ├«ntre 30 ┼či 39 de ani, o dat─â la 3 ani; ├«ntre 40 ┼či 49 de ani, o dat─â la 2 ani; dup─â 50 de ani, se recomand─â ├«n fiecare an.

Care sunt testele care pot ÔÇ×vedeaÔÇč cancerul de col uterin?

Examenele medicale recomandate pentru screening-ul cancerului de col uterin sunt:

a). Testul Babes-Papanicolau; b). Testul HPV.

Examenele medicale recomandate pentru diagnosticarea cancerului de col uterin sunt: a). colposcopia; b). biopsia; c). conizatia.

Examenele medicale recomandate pentru a stabili stadiul cancerului de col uterin sunt:

a). testele de imagistic─â; b). examinarea vizual─â a vezicii urinare (cistoscopie) ┼či a rectului.

Testele ┼či examenele medicale regulate detecteaz─â afec┼úiunile ├«nainte s─â evolueze ├«n boli greu de tratat ┼či de vindecat.

Dr. Simona Florescu, specilizare ├«n medicin─â de familie ┼či medicin─â general─â, competen┼úe ├«n pediatrie, Concierge Doctor Intermedicas, Bucure┼čti

Istoricul medical familial conteaz─â

Persoanele care au rude apropiate cu maladii trebuie s─â ┼čtie c─â depistarea istoricului familial este deosebit de important ├«n afec┼úiunile tiroidiene, spre exemplu, deoarece simptomele sunt adesea insesizabile. Unele persoane descoper─â c─â au o astfel de problem─â doar dup─â ce o rud─â apropiat─â este diagnosticat─â, ceea ce le determin─â s─â ├«┼či fac─â analizele.

Riscul este mai mare dac─â boala este prezent─â la unul dintre p─ârin┼úi dec├ót la o rud─â de gradul II (unchi sau m─âtu┼č─â). Totu┼či, este important s─â discu┼úi cu ├«ntreaga familie, inclusiv cu rudele mai ├«ndep─ârtate, despre aceste probleme de s─ân─âtate. Dac─â o rud─â de gradul I este diagnosticat─â, profit─â de ocazie s─â te testezi ┼či tu pentru a evita mul┼úi ani de simptome vagi ┼či diagnostice posibil gre┼čite (o problem─â foarte r─âsp├óndit─â printre cei care sufer─â de afec┼úiuni tiroidiene).

Analizele de s├ónge pot ajuta medicul s─â diagnosticheze: hipertiroidismul; hipotiroidismul; tiroidita Hashimoto; boala Graves-Basedow ┼či alte boli ale tiroidei.

Acestea sunt f─âcute ├«n paralel cu alte teste ┼či analize, printre care ┼či ecografia, tomografia computerizat─â ori, uneori, RMN-ul. Dac─â ├«n familie sunt cazuri de cancere (de colon, mamar, pulmonar, etc), sunt recomandate teste medicale regulat, ├«n func┼úie de v├órst─â, starea general─â de s─ân─âtate, istoricul medical familial ┼či expunerea la diferi┼úi factori de risc, astfel:

Femei: screening cancer de col uterin; screening cancer mamar; screening osteoporoz─â; screening cancer colorectal; screening cancer de piele.

Bărbaţi: screening cancer de prostată; screening cancer colorectal; screening cancer de piele.

A┼ča te preg─âte┼čti pentru analize

Pentru ca analizele s─â reflecte cu adev─ârat starea s─ân─ât─â┼úii, este foarte important s─â cuno┼čti c├óteva m─âsuri de preg─âtire pentru recoltare.

├Äncearc─â s─â te prezen┼úi la medic dimnea┼úa, ideal ├«ntre orele 7.00ÔÇô9.00, pentru c─â este perioada optim─â pentru recoltarea produselor biologice din care se vor face analizele. Pu┼úine sunt excep┼úiile de la aceast─â regul─â. ├Än continuare, afl─â cum te preg─âte┼čti pentru investiga┼úiile uzuale!

Exsudatul faringian

De preferat, aceast─â analiz─â se recolteaz─â diminea┼úa, ├«nainte de a consuma alimente sau lichide (acestea ┼čterg agen┼úii patogeni existen┼úi pe suprafa┼úa amigdalelor ┼či/sau mucoasei faringiene). Este important s─â nu te speli pe din┼úi, deoarece majoritatea pastelor dentare con┼úin substan┼úe antibacteriene, care distrug flora microbian─â faringian─â, denatur├ónd rezultatul exsudatului faringian (care, ├«n aceste condi┼úii nu va semnala prezen┼úa agen┼úilor patogeni). Bine de ┼čtiut! Se poate efectua recoltarea exsudatului faringian ┼či la trei-patru ore de la ultima mas─â sau de la ultimul periaj dentar.

Recoltarea sângelui

Prelevarea probelor sangvine se face diminea┼úa, ├«nainte de consumul unor alimente sau lichide (mai ales dulci), pentru a nu altera rezultatele unor analize, cum ar fi, spre exemplu: glicemia, colesterolul sau trigliceridele. Alte analize sunt influen┼úate indirect de alimenta┼úie prin cre┼čterea turbidit─â┼úii (opacit─â┼úii) s├óngelui. Sunt unele analize care impun unele reguli legate de dieta de dinainte de recoltare. De exemplu, pentru stabilirea nivelului lipidic, pacientul trebuie s─â respecte o diet─â neschimbat─â timp de trei s─âpt─âm├óni ├«nainte de recoltare, s─â nu m─ân├ónce 12-14 ore ├«nainte de recoltare (poate s─â bea ap─â ┼či cafea neagr─â f─âr─â zah─âr) ┼či se recomand─â abstinen┼ú─â de la alcool timp 72 de ore ├«nainte de recoltare.

În cazul unor analize, întreabă medicul dacă trebuie să întrerupi tratamentul medicamentos sau doar să comunici asistentului care efectuează investigaţia. Există anumite teste care se fac după administrarea unor substanţe sau medicamente cum ar fi: testul de toleranţă la glucoză (hiperglicemia provocată) care se face după administrarea de glucoză.

Recoltarea urinei

Este foarte important ca recoltarea urinei s─â fie efectuat─â corect ┼či s─â fie transportat─â rapid c─âtre laborator, dar ┼či preg─âtirea pentru recoltare este esen┼úial─â ÔÇô se face din prima urin─â de diminea┼ú─â, ├«ntr-un recipient furnizat de laborator, de unic─â folosin┼ú─â, cu capac etan┼č, pentru a preveni v─ârsarea, evaporarea ┼či contaminarea probei de urin─â.

Pentru urocultură, recoltarea se face tot din prima urină de dimineaţă sau la cel puţin patru ore de la ultima micţiune, într-un recipient de recoltare steril, cu gâtul larg (exclus eprubete), numit urocultor. Urocultorul trebuie obţinut obligatoriu (pentru a garanta calitatea analizei) de la laborator. Transportul recipientului la laborator trebuie să se facă în mai puţin de o oră de la recoltare. Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea tratamentului cu efect antibiotic, deoarece antibioticele, de obicei, distrug flora microbiană, iar rezultatul uroculturii va fi negativ, chiar dacă infecţia urinară există!

Rezultatele care ne îngrijorează

Dintre numeroasele analize ┼či investiga┼úii medicale de rutin─â, iat─â care sunt rezultatele cele mai frecvente, care ar trebui s─â ne ├«ngrijoreze ┼či s─â ne trimit─â la medic, pentru interpretare ┼či tratament.

┬áAnalizele de s├ónge ÔÇô Anemia ┼či infec┼úiile

Anemia are ├«ntotdeauna o cauz─â ┼či nu este suficient un tratament cu fier, acid folic ┼či vitamine. Adesea, afec┼úiunea este cauzat─â de o alimenta┼úie dezechilibrat─â sau precar─â ├«n substan┼úe nutritive. ├Äns─â, la maturitate, anemia apare din alte cauze, dec├ót cele legate de caren┼úe de minerale ┼či vitamine.

La interpretarea unei hemoleucograme, a VSH-ului ┼či a proteinei C reactive se poate suspecta existen┼úa unei infec┼úii ├«n corp. Din p─âcate, nu se poate preciza unde este localizat─â infec┼úia. ├Än acest caz sunt utile alte investiga┼úii, dar ┼či discu┼úia cu medicul ┼či prezentarea ├«n detaliu a simptomelor.

Când ASLO este mărit

Rezultatul peste limitele admise la testul ASLO ar trebui s─â te ├«ngrijoreze, pentru c─â aceast─â analiz─â arat─â valori mari c├ónd ├«n organism este streptotocul beta-hemolitic. Vorbim despre o bacterie destul de agresiv─â, care poate afecta multe organe, articula┼úiile, sistemul nervos, chiar ┼či inima.

Nivelul crescut de colesterol

O colesterolemie marit─â, de peste 200 mg /dL poate indica tulbur─âri ale gr─âsimilor din organism. Cea mai periculoas─â afec┼úiune este ateroscleroza ÔÇô o boal─â care ÔÇ×atac─âÔÇč vasele sangvine ┼či predispune la infarct miocardic, hipertensiune arterial─â, accident vascular cerebral.

Rezultate anormale la Testul Babe┼č-Papanicolau

Orice rezultat anormal legat de acest test ar trebui s─â alarmeze. Vizita la medic ┼či un tratament ├«nceput c├ót mai devreme pentru transform─ârile atipice ale celulelor colului uterin pot salva via┼úa multor femei. Aceste anomalii pot evolua ├«n cancer de col.

@shutterstock, arhiv─â



Recente

iodura de potasiu
perna   shutterstock 1932489002 jpg
Carne jpg
model american 00 jpg
covid  jpg
1 anxietate jpg jpeg
intrend clickpentrufemei jpg
ventilator
fara internet shutterstock 411620626 jpg
medic si pacient in clinica stomatologica jpg
Ce este bine s─â faci pe timp de canicul─â  Reguli de aur de la speciali┼čti jpeg
plasture    shutterstock 1716703252 jpg
cereale   mic dejun   cereals gd0fd25e0d 1280 jpg
100 de ani   shutterstock 1740406289 jpg
dieta colorata plaja shutterstock 1033829716 jpg
ochelari de soare shutterstock 410830096 jpg
telefon toaleta   shutterstock 377885068 jpg
Care sunt cele mai cunoscute branduri de telefoane mobile, ╚Öi ├«n ce merit─â s─â ╚Ťi investe╚Öti banii jpg
femei frumoase shutterstock 2106217949 jpg
nou nascut   shutterstock 1892200891 jpg