INTERVIU Prof. Dr. Habil. Oana Arghir, despre riscul infecţiilor virale pentru pacientul astmatic: „Exacerbările recurente cresc riscul de deces“
Aproximativ 1.000.000 de români sunt diagnosticaţi cu astm, una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice, cu un impact major asupra calităţii vieţii. Astmul nu poate fi vindecat, însă poate fi ţinut sub control dacă pacientul respectă tratamentul, aşa cum a fost prescris de medic şi recomandările acestuia. Un astm controlat presupune că pacienţii pot avea un stil de viaţă asemănător unei persoane sănătoase, fără limitări.
Având ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare asupra astmului uşor şi moderat şi a factorilor de risc, recunoaşterea nevoii unui diagnostic corect pus la timp şi a investigaţiilor necesare în acest sens, cât şi încurajarea pacienţilor de a menţine dialogul continuu cu medicul curant, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi Societatea Română de Pneumologie (SRP) desfăşoară campania „Astm Controlat” şi pun la dispoziţia pacienţilor un scurt test care poate fi accesat la acest link https://astmcontrolat.ro/testastm/ şi în urma căruia pacienţii pot afla dacă se numără printre utilizatorii care se bazează prea mult pe inhalatorul albastru. În susţinerea demersului de informare cât mai corectă a pacienţilor români cu astm, Prof. Dr. Habil. Oana Arghir – medic primar pneumolog, a explicat pentru Adevărul care sunt riscurile infecţiilor virale.
Educaţia pacientului cu astm este fundamentală pentru un management optim al afecţiunii. Ce trebuie să ştie un pacient cu astm în cazul în care se confruntă cu o infecţie respiratorie?
Conform ghidului GINA (Global Initiative for Asthma), educaţia bolnavilor astmatici este o piesă pivot în colaborarea dintre medic şi pacient pentru un management şi control optim al bolii. Astmaticul este un pacient dificil, care trebuie educat, tratat şi supravegheat în permanenţă. Pe lângă combaterea expunerii la diverşi factori declanşatori ai crizelor de astm (alergeni, efort fizic, vreme rece, diverse medicamente), astmaticii trebuie să cunoască rolul nefast al fumului de ţigară în facilitarea infecţiilor respiratorii.
Medicul pneumolog, alături de medicul de familie (MF), are rolul de a educa astmaticul asupra cauzelor, manifestărilor şi tratamentului bolii, cu evitarea expunerii la factorii declanşatori ai crizelor astmatice, recunoaşterea precoce a manifestărilor unei crize astmatice, în scopul reducerii frecvenţei şi severităţii exacerbărilor astmatice. O infecţie respiratorie severă poate pune în pericol viaţa unui astmatic de aceea consultul medical trebuie să fie o prioritate când apar simptome respiratorii sugestive pentru o infecţie respiratorie.
Citeşte
continuarea.
