Ştii care e diferenţa dintre un atac de panică şi infarct? Simptome care te avertizează că viaţa ta e în pericol

1 fotojet jpg jpeg

Infarctul este o urgenţă medicală, în timp ce simptomele atacului de panică trec în 20-30 de minute. Însă cum ştii când să chemi Salvarea, pentru a nu risca să-ţi pierzi viaţa, şi când trebuie să încerci să te linişteşti, deoarece viaţa nu-ţi este în pericol, deşi ţie exact aşa şi se pare?

Atacul de panică şi infarctul sunt foarte asemănătoare din cauza mai multor simptome care sunt similare. Atunci când ai ori una, ori alta, poţi simţi că nu poţi respira bine, furnicături în braţe sau mâini, ameţeli, transpiraţie, tremur, un ritm cardiac crescut şi chiar durere în zona pieptului. Şi atunci e greu să-ţi dai seama dacă suferi un infarct şi trebuie să beneficiezi cât mai repede de ajutor medical sau ai un atac de panică şi nu trebuie decât să te linişteşti, pentru a-ţi trece întreaga senzaţie îngrozitoare. Pentru că, în ambele situaţii, ai teribila senzaţie că urmează să mori.

Totuşi, dacă sunt atât de asemănătoare, cum facem diferenţa între ele?

stanga
dreapta
2 inima jpg jpeg

„Infarctul se întâmplă, în mod normal, când una dintre arterele care aprovizionează muşchiul inimii cu sânge se blochează sau este astupată. Asta duce la scăderea cantităţii de sânge cu care este aprovizionat muşchiul inimii”, ne explică medicul cardiolog Tamara B. Horwich, de la David Geffen School of Medicine, din UCLA.

Dar avem posibilitatea de a le diferenţia. De pildă, atunci când ştii că eşti predispus să faci infarct, trebuie ţinut cont de acest lucru şi identificat pe loc dacă asta şi se întâmplă sau nu.

Ce înseamnă să fii predispus să faci infarct?

În primul rând, diabeticii riscă să facă infarct, femeile aflate la menopauză sunt în acelaşi pericol, stresul de la serviciu te poate aduce într-o astfel de situaţie nedorită, la fel şi fibrilaţiile arteriale, o problemă cardiacă ce-ţi dă palpitaţii şi, bineînţeles, moştenirea genetică, dacă ai pe cineva în familie care a făcut aşa ceva. Alţi factori de risc pentru infarct sunt fumatul, tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat al colesterolului, lipsa activităţii fizice şi stresul cronic.

În ceea ce priveşte atacurile de panică, toată lumea poate avea aşa ceva la un moment dat, chiar şi copiii. Poate apărea brusc sau poate exista un factor declanşator, dar nu trebuie să-ţi faci griji că viaţa îţi este pusă în vreun fel în pericol în acele momente care-ţi par groaznice. În schimb, infarctul poate fi fatal, motiv pentru care presupune intervenţie medicală de urgenţă.

Totuşi, care sunt deosebirile clare dintre un infarct şi un atac de panică?

Durere

Atacul de panică poate fi simţit ca o durere ascuţită în mijlocul pieptului, în timp ce infarctul vine cu o presiune pe piept, declară cei de la Medical News Today. În cazul atacului de panică, durerea dispare treptat, iar la infarct se poate muta spre braţ, falcă sau chiar umăr.

Circumstanţele

Atacul de panică poate apărea brusc sau poate fi cauzat de stres extrem, în timp ce infarctul poate şi el să apară brusc sau în timpul practicării unei activităţi fizice, cum ar fi urcarea unor scări.

Durata

Dacă suferi un infarct, durerea se intensifică pe măsură ce trece timpul, iar, la atacuri de panică, durerea dispare în 20-30 de minute. Durerea în piept poate fi suportabilă la început, la infarcturi, după care te atenţionează din ce în ce mai puternic că ceva în neregulă şi trebuie să apelezi de urgenţă la ajutor specializat.

Alte diferenţe

Dacă, atunci când avem un atac de panică, respirăm prost, ne bate inima tare, ne ia cu transpiraţii, tremurăm şi avem furnicături sau mâinile încleştate, simptomele infarctului sunt de durată şi pot fi confundate şi cu o problemă digestivă, provocând ameţeli şi vomă.

Un alt lucru pe care trebuie să-l ştim cu toţii e că infarctul este mai des întâlnit la persoanele trecute de 60 de ani. Vârsta medie la bărbaţi, pentru apariţia unui infarct, este 65, iar la femei este 72, spun specialiştii. Totuşi, infarctul poate apărea şi la vârste mai tinere, chiar şi la 30 şi ceva de ani, în cazul celor cu un nivel crescut de colesterol.

Foto - Shutterstock