Cele mai frumoase obiceiuri de nuntă la români

Câte bordeie, atâtea obiceie... şi tot atâtea tradiţii sunt cele care înfrumuseţează momentele în care se întemeiază o nouă familie.

Nu ştiu cum o fi în alte ţări,dar pe meleagurile româneşti încă se mai păstrează datinile de nuntă moştenite de la străbuni. Şi e păcat să le dăm uitării...

Mi-e tare drag să merg la nunţi,în special la cele de la ţară,căci îmi amintesc de copilărie. N-aş putea uita momentele în care fugeam pe uliţele satului ca să pun în faţa mirilor găleţi cu apă şi cele în care râdeam cu gura până la urechi când alergam alături de ceilalţi copii să adunăm bomboanele aruncate de miri la ieşirea din biserică. Nu-mi încăpeam în piele de mândrie când bunicul spunea iertăciunea,iar tinerii,îngenunchiaţi în faţa părinţilor,cereau iertare pentru greşeli şi-i rugau să-i binecuvânteze. După ce bunicul n-a mai putut să facă asta,tata a dus mai departe tradiţia. Credeam că e un obicei care se ţine doar în satul meu natal,însă la nunta prietenelor mele din alte părţi ale ţării,aveam să descopăr că şi în alte zone se face asta.

Chemarea la petrecere

În Moldova,se spune că mirii nu vor avea trai spornic fără strigături şi vornic în ziua căsniciei. Vornicul este un bărbat respectabil din zonă,care ştie bine tradiţiile şi-i ajută pe nuntaşi să respecte obiceiurile. În seara de dinaintea nunţii,el alege câţiva feciori,pe care îi trimite în sat ca să chiuie în semn de sărbătoare şi ca să-i invite pe oameni la petrecere. În Banat,chemarea la nuntă se face de către givări sau cavaleri de onoare.

Gătitul miresei

În ziua cea mare,vornicul merge cu naşii la casa mirelui şi îi dă sfaturi despre cum să fie un soţ bun. Apoi pleacă împreună la casa miresei. Între timp,aceasta este gătită de domnişoara de onoare sau vornicica,cum este numită popular. Ea o ajută pe viitoarea soţie să se aranjeze şi să prindă de pieptul invitaţilor florile sau,după cum e obiceiul în anumite zone,mărturiile de nuntă.În Muntenia,mireasa trebuie să-şi scrie pe talpa pantofului numele fetelor nemăritate care participă la nunta. Dacă pe talpă rămâne un nume încă vizibil,acea fata se va mărita prima.

Împodobitul bradului

În nordul ţării,mireasa stropeşte fetele tinere,folosind apă dintr-o găleată împodobită cu busuioc,ca acestea să aibă noroc în găsirea ursitului şi să se mărite mai repede. În Muntenia,Moldova şi Muntenia,mirele şi prietenii lui împodobesc un brad,care este purtat în fruntea alaiului de nuntă. După ceremonie,acesta trebuie să stea la uşa casei tinerilor căsătoriţi până când se usucă. În schimb,ardeleni şi maramureşenii pun diverse ornamente pe un steag şi-l poartă în faţa cetei de nuntaşi. De asemenea,în mai toate zonele ţării,localnicii lasă găleţi sau aruncă cu apă în faţa celor care petrec mirii,simbol al fecundităţii şi al belşugului.

Închinatul betelei

Potrivit tradiţiei moldoveneşti,poarta de la casa miresei este ferecată cu lacăt,iar viitorul ginere trebuie să negocieze cu părinţii ei ca să-i dea cheia. Dacă viitoarea soaţă are fraţi,aceştia formează un lanţ cu braţele de-a lungul intrării,iar mirele trebuie să intre cu forţa printre ei,ca să dea dovadă că este destul de puternic pentru a le apăra sora. În Dobrogea,ca şi în alte părţi ale ţării,există un obicei care se numeşte închinatul betelei. Naşa împreună cu alte femei joacă voalul deasupra capului miresei,apoi i-l aşază pe cap.

Iertăciunea mirilor

În Oltenia,Moldova şi Transilvania,chiar înainte de a merge la biserică,vornicul rosteşte iertăciunea,sfătuindu-i pe viitorii soţi să ceară binecuvântarea părinţilor. Apoi se rupe turta miresei sau,în unele zone,cozonacul. Bucăţile se aruncă în cele patru zări şi invitaţii trebuie să le prindă şi să le mănânce ca să aibă noroc în dragoste.

Împărţitul bomboanelor

Miresele din Banat aruncă în biserică cu boabe de mac dacă nu vor să facă repede copii. Se spune că numărul boabelor de pe jos este egal cu numărul anilor care vor trece până la apariţia copiilor. După ce tinerii primesc Sfânta Taină a Cununiei,la ieşirea din lăcaşul de cult,împart monezi şi bomboane. De obicei,la intrarea în restaurantul unde are loc petrecerea nuntaşilor dobrogeni,se aşază o găleată cu apă,iar nuntaşii îşi înmoaie mâinile pentru purificare. Părinţii mirelui le oferă tinerilor proaspăt căsătoriţi câte o linguriţă de miere pentru a avea parte de o viaţă prosperă.

Ştiai că...

... în Ardeal şi Maramureş,mirii vin separat la biserică,fiecare cu propriul alai de nuntă? Tot în aceste zone,cununa miresei este împletită de druşte sau domnişoare de onoare.

... în majoritatea zonelor ţării,se practică jocul găinii sau horele găinii,un obicei menit să aducă belşug şi bogăţie pentru noua familie? În funcţie de zonă,găina trebuie plătită fie de naş,fie de socrul mic.

... bărbieritul mirelui,aruncatul buchetului,scoaterea jartierei şi furatul miresei sunt cele mai întâlnite tradiţii în nunţile de la oraş?

... potrivit tradiţiei dobrogene,dacă vrea să aibă o nevastă ascultătoare,mirele trebuie să se aşeze pe rochia viitoarei soţii când îngenunchiază în biserică?