Cum îi spui NU
Nu! „Nu pune mână acolo“, „Nu mânca ciocolată“, „Nu te duce afară“, „Nu mă mai bate la cap“... Copiii urăsc aceste interdicţii şi nici ţie nu îţi place să le foloseşti. Cu toate astea, circumstanţele impun folosirea negaţiei de zeci, chiar de sute de ori pe zi.
Ţi-ai promis,de când erai de-o şchioapă,că tu nu îţi vei îngrădi copilul,că îl vei lăsa să facă tot ce vrea- că pentru voi cuvântul „nu“ va fi tabu. Însă,odată ajuns părinte şi vâzând pericolele care-ţi pândesc puiul la tot pasul,ai început să abuzezi de cea mai la îndemână armă:NU. Pe măsură ce micuţul a crescut,acest cuvânt nu a mai fost doar o formă de a-l feri de ameninţările din jur („nu trage de draperii“,„nu băga mâna în flacără“),ci şi o modalitate de a garanta liniştea în casă („nu mai ţipa“,„nu mai bate mingea în hol“).
Cuvântul interzis
Potrivit experţilor,un copil aude în medie de 400 de ori pe zi negaţia aceasta,deci nu este de mirare că nu o mai suportă şi,adeseori,nici nu îi mai dă curs. Tot experţii susţin că micuţii care primesc pentru faptele lor,bune sau rele,reacţii pozitive din partea părinţilor,se dezvoltă mult mai rapid din punct de vedere emoţional şi intelectual. Cercetătorii mai punctează un fenomen pe care,probabil,l-ai observat deja:anume,că folosirea excesivă a lui „nu“ face ca negaţia să fie ineficientă la un moment dat,fiindcă copilul a învăţat să o ignore. Deci,cum facem ca să folosim cât mai puţin cuvântul interzis?
Citeşte şi:Se bâlbâie. Cum îl poţi ajuta?
Spune „da“ mai des
Te-ai gândit ce minuni poate face un „da“,folosit exact în locul lui „nu“? Copilul îţi cere ciocolată şi,potrivit regulilor casei,eşti tentată să îl refuzi,pe motiv că nu are voie să o mănânce decât după cină. Acum,ia-l pe „nu“ şi aruncă-l la gunoi. Poţi foarte bine să îi spui „da“:„Sigur că îţi dau ciocolată,doar ştii. O poţi mânca imediat ce termini ciorbiţa“. Dintr-o dată,copilul nu mai simte refuz în tonul tău,ci acceptare,ceea ce îi ridică moralul,chiar dacă ideea este exact aceeaşi.
Vorbeşte cu el,în loc să îl expediezi
Un „nu“ aruncat în grabă,ori de câte ori copilul face ceva ce contravine regulilor de siguranţă sau de educaţie,îl face pe copil să se simtă expediat rapid. Încearcă să îţi faci mai mult timp pentru el,să îi explici cum flacăra de la aragaz îl poate răni sau de ce apa din WC nu este bună de băut. Arată-i cum unele acţiuni,precum luatul jucăriilor altor copii sau lovirea partenerilor de joacă poate face rău celor din jur. Educă-l să fie empatic,chiar dacă asta îţi va consuma mult mai mult din timpul tău. Aceste lecţii îl vor ajuta să îşi amintească mai uşor că fiecare acţiune a lui poate avea o consecinţă,pe când cuvântul „nu“ doar îl va face să se simtă neînţeles -şi să se răzvrătească din ce în ce mai mult,
Oferă-i alternative
În loc să îl îngrădeşti,dă-i posibilitatea să aleagă. Vrea să ia afară un sac plin de jucării? Nu îi refuza acest moft,dar oferă-i ocazia să aleagă:„Fie le iei pe toate,dar le cari tu,fie îţi alegi 2-3 jucării mai uşoare,iar mâine poţi lua altele“. În prima zi,va crede că te poate păcăli să faci tu treaba în locul lui. Dar dacă vede că este nevoit să care peste tot sacul de jucării,ceea ce îl va împiedica să se dea în leagăn,să alerge cu prietenii sau să se caţere în copaci,a doua zi va fi mult mai atent la alegerile pe care le face. Ideea este să nu cedezi. Acelaşi principiu se aplică şi în situaţia în care refuzăsă îşi facă temele („Poţi să le faci acum şi apoi te duci la joacă sau poţi refuza să îţi faci temele în acest moment,dar nu ai voie să te vezi cu prietenii tăi decât după ce îţi termini toate sarcinile pentru şcoală“).
Citeşte şi:Nu are curaj – cum îl ajuţi?
Truc Click! pentru femei
Atunci când oferi copilului posibilitatea să aleagă,acesta simte că el preia controlul,ceea ce îl face să se simtă puternic şi independent. Totuşi,evită să oferi mai mult de două opţiuni unui preşcolar.
Explică-i ce are de făcut
Este simplu să spui „nu“ unui copil,dar de multe ori pierzi din vedere un aspect esenţial:copilul nu ştie ce ar putea face în schimb. Când fetiţa mea a început să lovească copiii,nu i-am interzis să facă asta. Îţi poţi imagina ce scandalos este pentru părinţii copiilor loviţi să nu audă din partea mamei bătăuşei un mic reproş,de felul „Nu mai lovi copilul“? În schimb,am chemat-o de fiecare dată,cu acelaşi ton calm,şi i-am explicat pe înţelesul ei că afecţiunea se manifestă prin zâmbet,mângâieri şi îmbrăţişări. Dar şi că dacă nu vrea să se joace cu un copil poate pur şi simplu să îi spună asta sau să îi întoarcă spatele. Că este dreptul ei să aleagă cu cine se joacă şi pe cine evită,dar că alegerile nu trebuie să facă rău celor din jur. Pe de altă parte,dacă cea agresată a fost fetiţa mea,i-am explicat că loviturile sunt o formă de manifestare a unor emoţii,negative în acest caz,şi că micuţul agresor este în perioada în care îşi gestionează mai greu sentimentele.
Sfat Click! pentru femei
Poţi comunica ceea ce vrei să îi spui folosind un ton ferm,fără a fi nevoie de negaţie. Foloseşte acest ton doar pentru situaţiile cu adevărat urgente.
