Cum le vorbeşti despre problemele financiare?

Un lucru e sigur: criza economică şi greutăţile băneşti îi afectează şi pe copii. De aceea, în funcţie de vârstă, răspunsurile tale, ca părinte, ar trebui să fie adaptate grijilor lor.

Cei mici aud tot mai des vorbindu-se despre criza economică şi despre dificultăţile familiei lor. Toate acestea sunt greu de înţeles la vârsta lor,mai ales când se traduc prin renunţarea la o mulţime de bucurii ale copilăriei. Părinţii oscilează între a-i cruţa pe copii şi ai face să accepte că trebuie să participe alături de părinţi la economisirea banilor şi la multe renunţări.

Cum percep cei mici toate acestea şi ce ar trebui să faci pentru a-i proteja? Iată o problemă pe care majoritatea adulţilor o consideră fără rezolvare. Şi totuşi,se poate,dacă ştii cum să negociezi cu cei mici.

Ce nu pot cumpăra banii?

E drept că banii pun lumea în mişcare. N-ai cum să negi asta,însă ei nu sunt totul în viaţă. Ai putea să-ţi îndrumi copiii de la vârste fragede să-şi construiască viaţa într-un mod pozitiv. De exemplu,să găsească plăcere în lucrurile mărunte şi frumoase cum sunt reuniunile de familie,întâlnirile cu prietenii,drumeţiile în natură,muzica,sportul,  dansul etc.

Toate acestea nu costă mult,unele mai nimic,dar aduc bucurii extraordinare şi fac parte din ceea ce înseamnă viaţa cu adevărat. Totul stă în modul în care familia valorizează lucrurile cu adevărat importante.

Ce se petrece în mintea lor

Înainte de vârsta de 8 ani,ei au iluzia unei lumi magice,în care tot ceea ce este legat de problemele financiare nu pare a fi prea grav. Se simt protejaţi de părinţi şi au sentimentul că eroii lor,mama şi tata,sigur vor găsi mijloacele de a remedia situaţia. Cei mici se văd şi în viitor protejaţi de familie,bucurându-se de poveştile de seară care-i fac să viseze,de colegii de şcoală şi de jocurile copilăriei.

După vârsta de 8 ani

Apar schimbări radicale şi urmează o perioadă în care copiii trec progresiv de la o gândire intuitivă,în care predomină imaginarul,la o gândire logică,concretă. La această vârstă,înţeleg noţiuni precum lucrurile care nu pot fi schimbate,nedreptatea,şi devin sensibili la ceea ce le aparţine,la ideea de securitate,la ameninţările exterioare,la lipsuri şi la şomaj.

Dar,din momentul în care se simt ghidaţi şi sfătuiţi de părinţi,nimic din toate acestea nu le mai stârneşte teamă.

Evită să le ascunzi realitatea!

Când greutăţile financiare lovesc familia cu cruzime prin şomaj sau tăieri salariale,trebuie să-i dezvălui realităţile fără să dramatizezi.

Încearcă să găseşti cuvintele potrivite pentru a-i arăta celui mic ce se întâmplă şi evită să-i destăinui propriile emoţii şi îndoieli. Insistă asupra laturii provizorii a situaţiei,spunându-i:„În acest moment,ne este destul de greu,dar în curând vor veni vremuri mai bune”.

Va înţelege că,orice necazuri vor apărea în viitor,viaţa ne rezervă tuturor surprize plăcute,pentru că este făcută din suişuri şi coborâşuri. După vârsta de 8 ani,copiii se apropie de lumea adulţilor,dar nu ştiu cum să se comporte şi nici n-o înţeleg. De aceea,dacă nu poţi îndulci situaţia,ceea ce poţi să faci este să-i dai motive să spere.

Un plus de optimism

Emoţiile,stările de spirit,sentimentele se propagă şi spun mai multe celor mici despre ceea ce se întâmplă decât ar putea s-o facă cuvintele. De aceea,este important ca,în ciuda mesajelor negative pe care le primeşte din afara familiei,copilul să înţeleagă de la părinţi că situaţia nu este pe atât de lipsită de speranţă pe cât pare.

Nu există niciun motiv pentru care să-i laşi pe cei mici să se zbată în nelinişti fără sfârşit,mai ales dacă sunt în primii ani ai copilăriei şi trebuie să-şi trăiască această perioadă frumoasă din viaţă. În aceşti ani,optimismul este mai uşor de atins pentru ei.Ajută-i să vadă în tine un sprijin,un ocrotitor care colorează viaţa în roz.