E mofturos! Ce-i de făcut?
Când era bebeluş, mânca aproape tot ce-i dădeai, poate pentru că erau atâtea gusturi noi. Dar, odată cu intrarea la grădiniţă, mâncatul a devenit o problemă. Poate e nevoie de o schimbare de atitudine din partea ta.
Dintre cunoştinţele mele, pot număra pe degetele de la o mână mamele cu copii care papă tot. Restul... se luptă cu apetitul năzuros al prichindeilor. Dacă micul dejun şi prima gustare trec fără conflicte majore, la prânz începe dansul: „Supa are plea mult velde! Vleau ciolbiţă! Nu vleau pui! Pizza ai?“ Şi aşa, puiul se alege doar cu câteva guri de mâncare. Abia ieşite din luptele care întind nervii la maximum, nu e de mirare că mamele cedează şi îi dau puiului orice, între mese. Iar după aceea, se simt vinovate...
Mâncarea, o joacă de copii
Ţie ţi s-a spus să nu te joci cu mâncarea? Uită de chestia asta şi dă-ţi frâu liber imaginaţiei când sunteţi la masă. Construiţi turnuri cu bucăţelele de legume sau de carne din ciobă! Desenaţi cu piure! Puiul poate ajuta şi la gătit. Alegeţi o reţetă şi împărţiţi-vă treburile. Crezi că va refuza ceva făcut cu mânuţele lui, mai ales dacă e lăudat de mama? Decorează-i farfuriile cât mai atrăgător. Piciul nu va rezista tentaţiei de a gusta din farfurie!
Lasă-l să ceară singur
Dacă l-ai alăptat, poate că ţi s-a spus că e mai bine să-i dai să mănânce la cerere. De ce n-ai face la fel în perioadele în care puiul tău refuză orice-i dai? Pune-i în farfurie ceva mai puţin decât de obicei şi nu-l mai cicăli dacă strâmbă din năsuc după câteva îmbucături. Va cere singur mai târziu, când i se face foame, cu condiţia să nu primească altceva până atunci – şi în niciun caz dulciuri.
Mai puţine dulciuri
Cea mai mare provocare este să rezişti tentaţiei de a-i da mai mult de un singur dulce pe zi. Oferă-i desertul preferat doar dacă a terminat de mâncat la prânz. Propune-i ceva sănătos: un iaurt cu fructe adăugate de tine, salată de fructe, în îngheţată de casă.
Nu te îngrijora
Starea ta emoţională are un impact extraordinar copilului lui şi-i poate influenţa şi alimentaţia. Nu e de mirare că primele mofturi apar după ce intră în colectivitate, când tu îţi faci mai multe griji. Nu trebuie să te învinovăţeşti dacă nu mănâncă prea mult şi nici pe el nu-l certa pentru asta. Din fericire, copiii au pusee de creştere, când recuperează şi cer la masă mai mult decât te-ai aştepta.
Sfatul specialistului
„Vă prezint câteva dintre părerile profesorului Arie Levine de la Universitatea din Tel Aviv despre refuzul alimentaţiei la copilul, fără o boală organică. Profesorul este de părere că micuţii nu se înfometează, dar dorinţa lor de a mânca poate fi inhibată de diverşi factori. Ce e de făcut? Mesele la cerere, nu după program, sunt o soluţie. Dacă masa se încheie fără ca micuţul să fi luat vreo bucăţică, nu se oferă alte alimente până ce nu apare clar o cerere a copilului.“
