Îi e frică de întuneric: cum îl linişteşti?

Frica este un sentiment cunoscut chiar şi celor mai viteji eroi din poveşti sau din desenele animate. Dacă unui adult teama de întuneric i se poate părea neimportantă sau caraghioasă, în inima unui copil poate lăsa urme adânci.

Copiii se sperie când sunt singuri,mai ales noaptea,în întuneric. Şi nu le este frică de faptul că becul se stinge,cât de ceea ce ar putea să apară în cameră,în beznă. Micuţii îşi imaginează tot felul de creaturi înfricoşătoare care se ascund în dulap sau sub pat. Înainte de 2 ani,nu ştiu ce este frica. Dar,după această vârstă,ei nu pot separa realitatea de fantezie- iar atunci când nu pot vedea ceea ce este în jur,imaginaţia lor o ia razna.

Desenele animate alimentează temerile

Nu este deloc neobişnuit ca un copil să fie ferm convins că există monştri în casă,iar desenele animate şi jocurile pe calculator pot alimenta aceste fantezii. Filmele la care te uiţi tu,şi din care el poate prinde întâmplător câteva secvenţe,îi pot adânci,de asemenea,temerile. Totuşi,în situaţia în care nu are acces la niciunul dintre aceste canale,chiar şi banalele basme şi poveşti de adormit copiii,în care binele învinge răul,pot pune imaginaţia la încercare. De asemenea,stresul,anxietatea de separare,motivele inexplicabile de nelinişte ale juniorilor,toate pot lua forma unor creaturi înspăimântătoare,când micuţii rămân singuri pe întuneric.

Le ignori sau le iei în serios?

Ia temerile copilului tău în serios,dar fără să exagerezi. Este important să nu-l iei peste picior atunci îţi povesteşte despre arătăniile care îi invadează camera. Arată-i empatie şi reasigură-l că vei fi acolo tot timpul,oricand va avea nevoie. Oferă-i tot confortul necesar. Dacă asta îl ajută,căutaţi împreună în dulap şi sub pat,după draperii şi în cutia cu jucării,pentru a vedea că nu e nimeni acolo. În unele situaţii,copilul se poate simţi mult mai confortabil cu o lumină de veghe aprinsă întreaga noapte.

Redevino copil

Ca să îl înţelegi mai bine,aminteşte-ţi de propria copilărie. Ce te speria cel mai rău şi cum procedai să îţi învingi aceste frici? Vorbeai cu cineva sau aveai un erou neînsufleţit care te salva? De cele mai multe ori,conştientizarea faptului că şi tu ai trecut prin astfel de momente îţi poate oferi cele mai bune răspunsuri legat de modul în care trebuie să te porţi cu cel mic. Dacă temerile tale au fost minimalizate de adulţii din jur,adu-ţi aminte cum te-ai simţit. Replicile de genul „şi eu am fost în situaţia asta,şi nu am murit“ nu te vor ajuta deloc să empatizezi cu puiul tău.

Vindecarea prin joacă

Frica nu se vindecă peste noapte,aşa că nu te aştepta ca o discuţie serioasă cu cel mic să facă toţi monstrişorii să dispară. Ajută-l în mod activ să îşi stăpânească temerile,citindu-i sau povestindu-i despre alţi năzdrăvani care au îmblânzit creaturile imaginare. Poţi să inventezi chiar un joc:de exemplu,el ar putea pretinde că este monstru,iar tu ai putea fi copilul care îl învaţă să fie prietenos sau să se mute în altă casă. Un alt joc ar putea să îl pună pe micuţ în rolul părintelui care-şi linişteste odrasla speriată (interpretată haios de tine) şi care are grijă să se simtă ocrotită şi înţeleasă.

După vârsta de 3-4 ani,copiii încep să înţeleagă că există lucruri din viaţa realăcare îi pot răni.  Principala ta sarcină este să-l faci să înţeleagă diferenţa dintre un pericol real (cum ar fi să accepte invitaţia unui străin de a-l însoţi) şi ceva ce există doar în mintea lui (cum ar fi vrăjitoarea din balcon).

Soluţii pentru un somn liniştit

Deşi este posibil ca niciunul dintre aceste sfaturisă nu reprezinte reţeta succesului 100%,sunt o mulţime de lucruri pe care le poţi face pentru ca el să adoarmă mai uşor şi să aibă un somn liniştit,lipsit de frici:

• Cu câteva ore înainte de culcare,uitaţi-vă doar la filme simpatice sau la clipuri vesele,cum sunt cele cu Gaşca Zurli. Basmele ar trebui scoase din program,după a doua parte a zilei. Finalurile fericite nu exclud efectele negative asupra imaginaţiei copilului,deci este necesar ca întreaga intrigă să fie pozitivă,nu doar sfârşitul.

• Stabiliţi o rutină de seară,care să includă o baie caldă,un masaj,muzică relaxantă,în surdină. Spune-i o poveste de noapte bună. „Iepuraşul care voia să adoarmă“,volum scris de psihologul suedez Carl-Johan Forssén Ehrlin,este o carte liniştitoare,care introduce pe nesimţite în subconştientul copilului sugestia somnului. De asemenea,„Bufnita care se temea de întuneric“,de Jill Tomlinson,este un volum educativ emoţionant,care îl ajută pe copil să descopere că întunericul nu este deloc înfricoşător. Însoţind-o pe Buf,o micuţă bufniţă,în călătoria ei,copilul învaţă că trebuie mai întâi să afli cum este un lucru,înainte de a decide dacă este urât sau frumos.

• Îl poţi încuraja pe cel mic să doarmă cu jucăria lui preferată. Lasă-i uşa de la cameră întredeschisă,dacă el crede că asta îl ajută,şi becul de pe hol aprins. Poţi găsi şi alte metode de conectare permanentă,cum ar fi o staţie de supraveghere,care îi permite să te cheme oricând simte nevoia. Astfel,el va şti că eşti lângă el mereu,chiar dacă fizic te afli în altă încăpere.

Pont Click! pentru femei

Evită alimentele grase sau dulciurile înainte de culcare. Acestea pot perturba somnul micuţului sau îl pot agita.