Medic Oana Sinişteanu: „Standardul de aur al formulelor de lapte din comerţ este tot laptele matern‟
Ştiai că, prin Convenţia internaţională privind drepturile copilului, din 1990, şi în România, după dreptul la viaţă, copilului trebuie să îi fie respectat şi dreptul la laptele mamei, iar ea are obligaţia de a-l alimenta la sân pe copil? De-a lungul timpului, studiile în domeniu au stabilit că laptele matern este alimentul ideal pentru bebeluş, este un aliment viu, care satisface toate nevoile celui mic.
De când există omenirea, puii sunt alimentaţi la sân. În acelaşi mod cum mamiferele secretă lapte specific speciei căreia îi aparţin, laptele de mamă este specific speciei umane. Reţine că, în natură, nici un animal nu împrumută laptele de la altă specie! Fiecare mamifer are o compoziţie unică de lapte, adaptată nevoilor şi ritmului de creştere al puilor proprii.
Laptele matern, imitabil, dar inegalabil
Laptele de mamă este un aliment individualizat pentru fiecare copil, iar compoziţia lui se schimbă mereu în timpul unui supt, după nevoile celui mic. De asemenea, este mereu altul, în funcţie de vârsta copilului, şi nu este niciodată de proastă calitate, spune dr. Ana Culcer, în „cursul de alăptare şi îngrijire a copilului mic‟. Noile tehnologii de preparare a formulelor de lapte praf imită compoziţia laptelui de mamă, însă nu îl pot înlocui. Laptele fiecărei mame este specific pentru copilul ei, conţinând anticorpi pentru toate bolile suferite de mamă. Mai mult, dacă bebeluşul ia un microb de la mamă, acesta primeşte prin laptele matern anticorpii necesari pentru a lupta cu dăunătorul.
Atenţie! Nu se recomandă ca o mamă să pună la sânul ei sau să dea laptele altui copil, deoarece poate transmite diverşi microbi şi virusuri copilului alăptat şi poate acesta nu este suficient de puternic să lupte contra lor, de exemplu, SIDA, hepatite, sifilis etc.
Valoarea energetică
Laptele matern este „standardul de aur‟, alimentul ideal pentru hrănirea nou-născutului, cel puţin în primele şase luni de viaţă. Valoarea energetică a acestui lichid preţios pentru sănătate variază între 64 – 72.3 de calorii la 100 ml, în funcţie de anumiţi factori socioeconomici, starea de nutriţie a mamei, momentul zilei, dar şi de distanţa faţă de data naşterii. Conţinutul energetic diferă cu cât perioada de lactaţie progresează, iar această variaţie este interpretată ca adaptare la nevoile sugarului. Substanţele energetice necesare copilului sunt asigurate de conţinutul adecvat de macronutrimente (proteine, lipide, hidraţi de carbon).
Astfel, compoziţia laptelui poate varia după:
1. Momentul naşterii
Colostru – gros, lipicios, incolor sau gălbui, secretat de glanda mamară de la începutul lunii şapte de sarcină până în primele trei zile.
Laptele de tranziţie – secretat între ziua a patra şi a 14-a, după naştere.
Laptele matur – secretat după a 15-a zi, de la naştere.
2. Momentul alăptării
Lapte „de început‟ – laptele de la începutul alăptării are multă apă, apare subţire, albăstrui, apos. Acesta conţine lactoză, proteine şi asigură apa de care are nevoie sugarul.
Lapte „de sfârşit‟ – laptele de la sârşitul alăptării are multe calorii şi crează rapid senzaţia de saţietate, datorită bogăţiei de proteine şi grăsimi. Laptele apare mai gros, mai albicios şi conţine vitamine liposolubile – A, D, E, K)
3. Momentul gestaţiei
Lapte la termen.
Lapte prematur.
„Standardul de aur al formulelor de lapte din comerţ este tot laptele matern‟
Citeşte mai jos interviul integral, acordat în exclusivitate pentru "Click! pentru femei" de Dr. Oana Sinişteanu, medic primar, specializat în pediatrie.
Care sunt beneficiile alăptării pentru copil, dar şi pentru mamă?
Alăptatul şi dragostea de mamă sunt darurile cele mai de preţ pe care le poate primi copilul! Suptul precoce după naştere declanşează secreţia de oxitocină, care contractă rapid uterul şi scurtează durata sângerării postpartum, prevenind, astfel, anemia ce poate apărea prin sângerare abundentă. Alăptatul ajută şi la restabilirea mai rapidă a greutăţii. Reduce riscul apariţiei cancerului de sân (cu 50%), al cancerului ovarian (cu 33%) şi al osteoporozei (cu 50%). Alăptarea ajută la stabilirea unei relaţii unice de dragoste şi de ataşament prin contactul piele pe piele, privit ochi în ochi. Din punct de vedere practic, mama economiseşte timp şi bani.
Laptele matern este alimentul ideal pentru copil. El constituie un aliment unic, uşor de digerat şi utilizat în întregime de către organismul uman. Se potriveşte perfect cu funcţiile gastrointestinale, ale metabolismului, funcţiilor renale şi cognitive ale copilului. Este steril, întotdeauna la temperatură optimă, proaspăt, tot timpul la îndemână.
Pe lângă vitamine şi minerale în cantitatea optimă şi în raport optim, pre şi probiotice atât de necesare colonizării tractului digestiv al sugarului, hormoni şi factori de creştere, laptele de mamă conţine şi substanţe de apărare, anticorpi şi factori imuni, factori antiiflamatori, care ajută la prevenirea infecţiilor respiratorii, digestive. Copilul alimentat natural are risc mai mic de a face astm, alergii, diabet, obezitate, are nivelul colesterolului seric mai scăzut.
Laptele matern este mai uşor de digerat, astfel încât previne apariţia problemelor digestive: diaree, constipaţie.
Compoziţia laptelul matern se schimbă, adaptându-se nevoilor copilului.
Laptele de la începutul alăptării pare mai subţire, albăstrui, apos. Conţine multă apă şi satisface nevoia de hidratare a sugarului. Laptele de la sfârşitul alăptării este mai bogat în grăsimi, pare mai gros şi alb. Grăsimile dau saţietate.
De ce este de preferat alăpatul la sân?
Alăptatul la sân este de preferat din toate considerentele menţionate mai sus, pornind de la premisa că pentru fiecare mamifer ideal este laptele speciei lui.
De asemenea, alăptatul are avantaje şi sociale, scăzând rata de îmbolnăvire în rândul sugarilor şi copiilor, scade numărul de prezentări la camera de gardă, numărul spitalizărilor şi avantaje asupra mediului: poluare redusă (detergenţi, ambalaje etc.), economisirea energiei termice şi a apei.
Laptele matern este mai nutritiv decât formulele îmbunătăţite de lapte din comerţ?
Standardul de aur al formulelor de lapte din comerţ este tot laptele matern. Producătorii de lapte praf au încercat să copieze acest standard. În unele privinţe au reuşit, dar nu în totalitate. Variabilitatea compoziţiei laptelui matern, în funcţie de vârstă, de momentul mesei şi de prezenţa factorilor de apărare imunologică sunt calităţi ce nu pot fi copiate de formulele de lapte. Trebuie să menţionăm şi faptul că sunt şi contraindicaţii ale alăptatului, şi atunci aceste formule sunt salvatoare.
Ce este colostrul?
Colostrul reprezintă laptele ce se secretă de glanda mamară în primele patru – şase zile de la naştere. Colostrul este fluid, vâscos, culoarea lui este mai galbenă. El are concentraţie mai mare de proteine, necesară unui start bun al noului-născut, are substanţe imunologice în concentraţie mai mare (IgA secretor, lactoferină, lizozim), un conţinut glucidic diferit, astfel încât favorizează dezvoltarea florei intestinale specifice sugarului alăptat, conţinut redus de lipide, pentru a fi mai uşor şi repede absorbite şi un conţinut mai mare de minerale.
De ce unele femei nu au suficient lapte? Există vreo legătură între cantitatea de lapte produsă şi dimensiunile sânilor?
Nu există legătură între mărimea sânilor şi cantitatea de lapte. Cantitatea de lapte variază de cât de des şi de cât de mult suge copilul. Natura este uimitoare şi, de exemplu, dacă mămica are gemeni, ea va produce lapte pentru a-i putea hrăni pe amândoi.
Mămica trebuie consiliată, trebuie să descopere împreună cu medicul motivul penturu care secreţia lactată este mai mică. De obicei, insuccesul alăptării se datorează unor factori emoţionali, legaţi de anxietate, lipsa de convingere sau a numeroaselor ocupaţii ale femeii moderne.
Există reguli pentru alăptat cu succes, din prima?
Mama şi nou-născutul se adaptează singuri. Mama trebuie consiliată, învăţată, dar metoda potrivită este găsită de ea. Trebuie să ţinem cont doar de câteva reguli generale pentru instalarea, creşterea şi menţinerea secreţiei lactate: punerea la sân cât mai repede a bebeluţului, alimentaţie la cerere, echilibrul emoţional bun al mamei şi al familiei şi, nu în ultimul rând, starea de sănătate a mamei şi a sugarului.
Cum se produce laptele?
Laptele se produce în ţesutul glandular al glandei mamare. Acesta se măreşte în timpul sarcinii sub influenţa hormonilor. Formarea laptelui depinde de prolactina secretată de hipofiza, care creşte în timpul sarcinii. Secreţia lactată este dependentă de prolactină şi de oxitocină, iar producţia de lapte începe când copilul este pus la sân. Atunci se trimit impulsuri la hipofiză, se secretă mai multă prolactină şi creşte secreţia lactată. Oxitocina ajută la contractarea fibrelor musculare din sân şi la eliminarea laptelui.
Ce alimente favorizează creşterea producţiei de lapte?
Nu există alimente minune care să crească secreţia lactată. Doar suptul bebeluşului o poate face prin echilibrul acestor hormoni. Acest echilibru se poate rupe uşor în condiţii de tensiune, anxietate, nesomn, alimentaţie deficitară, lipsă de lichide. Astfel, mămica trebuie să fie atentă să mănânce atunci când îi e foame, să bea lichide când îi e sete şi să se adapteze ritmului nou de viaţă.
Cât de mult modifică alăptarea forma sânilor?
Lactaţia creşte ţesutul glandular. Ţesutul gras al sânului poate să îşi modifice localizarea dar el nu este influenţat de alăptare. Aspectul sânilor după alăptare depinde şi de greutatea femeii, de cât a acumulat în sarcină, de bagajul genetic. Studiile arată că alăptarea nu este singurul factor ce determină modificarea aspectului sânilor. Alţi factori mai importanţi sunt procentul de grăsime al corpului şi indexul de masă corporală, vârsta femeii, mărimea sânilor înainte de sarcină.
O mamă poate alăpta dacă este răcită? Iar dacă a fost infectată cu virusul SARS-CoV-2, poate alăpta fără riscuri?
Da, mama poate alăpta dacă este răcită sau dacă este infectată cu SARS-CoV-2. Acestea nu sunt contraindicaţii ale alăptării. De altfel, sunt foarte puţine contraindicaţii ale alăptării, de exemplu: tuberculoză, rujeolă, varicelă.
Laptele matern protejează de infecţii respiratorii, virusuri, bacterii şi întăreşte sistemul imunitar al sugarului?
Da, categoric da. Laptele matern oferă protecţie imunitară pasivă, prin transfer de factori antiinfecţioşi de la mamă, activă prin stimularea sistemului imunitar al copilului, stabileşte o floră intestinală optimă specifică copilului alăptat, elimină contactul cu mediul străin (biberon, tetină ce pot fi contaminate), dar şi prin faptul că laptele matern este un aliment necontaminat cu agenţi patogeni.
Dr. Oana Sinişteanu
medic primar medicină de familie, specializată în pediatrie, clinica Concierge Medical by Intermedicas, Bucureşti
