Mitul părinţilor perfecţi

Trăieşti cu teama constantă că nu eşti o mamă bună? Învaţă să discerni între ideile preconcepute şi sfaturile care te fac să te simţi vinovată şi bazează-te mai bine pe bunul simţ! Este dificil să fii părinte

Adevărat.Cum să nu pui la îndoială capacitatea ta de a fi un bun părinte când eşti bombardată din toate părţile de mesaje ca „Atenţie la alimentaţia copilului,poate deveni obez”,„Dacă adolescentul tău mănâncă prea puţin poate fi anorexic”,„Televizorul îl poate face violent pe copil”. Toate acestea îl fac pe părinte incapabil să discearnă între ce este bine şi rău în educaţia copilului şi să se teamă că orice acţiune sau decizie a sa va avea o consecinţă gravă asupra dezvoltării acestuia. Reţeta părintelui perfect nu există. Gândeşte-te cum ai fost tu crescută. Ia ce-a fost mai bun de la părinţii tăi şi nu face aceleaşi greşeli ca şi ei. Copiii noştri duc lipsă de afecţiune

Raportul părinte-copil nu a fost niciodată atât de strâns. Te joci cu el,vorbeşti cu el,îl asculţi,îi ceri părerea,îl dezmierzi... Problema este că ţi se pare că faci mereu prea puţin pentru el sau nu eşti sigură că faci ceea ce trebuie. Mai multă încredere în rolul tău de părinte ţi-ar prinde bine.

Copilul are nevoie de limitele impuse de tine pentru a-şi forma personalitatea. Libertatea totală pe care i-o dăruieşti poate fi angoasantă pentru el şi o poate interpreta ca dezinteres din partea ta.

Părinţii trebuie să se joace cu cei mici

Copilul are nevoie de joc,dar nu şi de amestecul tău în jocul lui. De unul singur îşi poate da frâu liber imaginaţiei şi-şi creează o lume numai a sa. Totuşi,mămicile se gândesc mereu că nu petrec destul timp jucându-se cu cei mici. Asta nu înseamnă că nu vă puteţi juca împreună uneori. Totuşi,acest lucru nu trebuie să devină o regulă.

Nu trebuie să-l cerţi

Neînţelegerile dintre părinţi şi copii sunt normale,iar în fişa postului de părinte intră şi acceptarea conflictelor. Părinţii nu-i pot permite orice copilului doar în ideea că certurile sau supărările nu ar trebui să existe. Aşa,copilul nu va şti care sunt limitele şi va face doar ce vrea.

Nu există părinte perfect

Nu există doar o singură metodă bună de a-ţi creşte copilul. Important este ca tu şi cel mic să vă simţiţi bine în rolurile voastre,nu să urmaţi un plan trasat de altcineva (şi care nu se potriveşte cu personalitatea voastră). Nimeni nu e perfect,iar copiii trebuie să afle asta din vreme. Un părinte care greşeşte,îşi cere scuze şi încearcă să-şi îndrepte erorile oferă un model pentru copil. Iar acesta va învăţa să-i accepte pe ceilalţi,cu defectele şi calităţile lor.