Pericolele apneei de somn la copii

În România, 9,6% dintre copii sunt la risc pentru tulburări de respiraţie în timpul somnului, conform primului studiu efectuat în acest sens, în ţara noastră. Iată care sunt pericolele apneei de somn la copii.

Tulburările de respiraţie în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute,în prezent,ca afecţiuni prevalente la adulţi,dar şi la copii cu implicaţii asupra creşterii şi dezvoltării,implicaţii metabolice şi neurocomportamentale.

Forma cea mai severă a acestor tulburări este reprezentată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO),acesta fiind caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare,cu afectarea oxigenării şi perturbarea arhitecturii somnului.

“În ultimii 50 de ani,s-au făcut progrese importante în înţelegerea,atât a cauzelor,a consecinţelor,cât şi a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv,somnolenţa fiind un simptom clasic la adulţi pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulţii cu SASO,copiii care nu dorm bine sunt mult mai rari somnolenţi,ei sunt,mai degrabă,hiperactivi,agitaţi,pot prezenta dificultăţi şcolare şi de învăţare. Pe termen lung,apneea în somn poate duce la complicaţii severe cardiovasculare,respiratorii şi metabolice”,declară Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălţan,Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Printre simptomele sindromului de apnee în somn,în timpul nopţii,se numără sforăitul,somn agitat,coşmaruri,transpiraţii,enurezis,iar pe parcursul zilei,somnolenţa este unsimptom important la adulţi,fiind,însă,mai rară la copii. Spre deosebire de adulţi,somnolenţa la copii poate să nu fie caracterizată prin oboseală,reprize de căscat,ci prin iritabilitate,toleranţă scăzută la frustrare,sau chiar apariţia de deficite neurocognitive (memoria,învăţarea) sau comportamentale (agresivitate şi impulsivitate crescute).

La nivel individual,somnolenţa interferă cu dificultatea îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi,cu reducerea productivităţii şi a calităţii vieţii,iar persoanele deprivate de somn sunt mai susceptibile pentru boli cronice precum hipertensiune arterială,diabet,depresie,obezitate,cancer”,declară dr. Oana Deleanu,Preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a SRP

Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv la copii i se acordă o atenţie medicală sporită datorită consecinţelor pe care le are asupra dezvoltării,fiziologiei şi funcţionării adecvate. SASO la copii poate determina probleme de creştere în greutate,atât obezitate,cât şi stagnare ponderală,poate avea efecte de deprimare a sistemului imun cu infecţii respiratorii frecvente şi otite recurente.

“Atunci când,la investigaţiile din timpul somnului,respectiv poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia,observi opriri frecvente ale respiraţiei cu durata de peste 10-15 secunde,însoţite de scăderi ale oxigenului,mult sub valoarea normală,este momentul în care ştii că această afecţiune este reală şi,nu de puţine ori,chiar foarte severă”,declară dr. Mihaela Oros,Preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Primul studiu care tratează prevalenţa tulburărilor respiratorii în somn,la copiii din România,a avut ca scop determinarea procentului copiilor din România care sunt la risc pentru tulburări de respiraţie în timpul somnului. Cercetarea epidemiologică s-a efectuat în colaborare cu Insitutul de Cercetare Gfk România,pe un eşantion de 1272 respondenţi,în luna ianuarie 2015. 

“Era necesară obţinerea unor date de prevalenţă referitoare la tulburările respiratorii în somn la copii,date care să reflecte dimensiunea reală şi în România şi care să justifice efortul necesar pentru creşterea gradului de conştientizare,atât în rândul medicilor,al publicului larg,cât şi efortul financiar al unui sistem de sănătate pentru diagnosticul,monitorizarea şi tratamentul sindromului de apnee în somn la copii şi adolescenţi.”completează dr. Mihaela Oros,autorul studiului.

“Societatea Română de Pneumologie a încurajat întotdeauna studiile şi anchetele naţionale care reuşesc să completeze cu date epidemiologice ceea ce lipseşte din puzzle-ul de boli cronice respiratorii. O patologie a copilului de tipul bolilor respiratorii în timpul somnului trebuie cunoscută pentru a prevedea problemele viitorului adult",adaugă Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălţan,Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Recent,la nivel mondial,au fost făcute progrese şi în privinţa consecinţelor neurocognitive şi comportamentale la copiii cu apnee în somn. Copiii cu tulburări de respiraţie în timpul somnului prezintă,adesea,probleme de atenţie şi comportament similare celor observate în cazul copiilor cu ADHD.

“Dacă părinţii observă că cei mici sunt hiperactivi sau nu se pot concentra acasă sau la şcoală,ar trebui sa ceară părerea unui medic. În cazul în care,în urma evaluării,nu sunt îndeplinite criteriile pentru diagnosticul ADHD,este recomandată monitorizarea atentă a somnului de către un specialist. Atunci când se constată prezenţa sforăitului,trebuie efectuată o evaluare polisomnografică nocturnă”,declarăJane Thompson,Early Childhood Education Specialist.