Prof. dr. Alexandru Rafila: „Nu există suplimente alimentare care să producă în mod specific imunitate“

Despre sistemul imunitar, de la A la Z, am stat de vorbă cu prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

- Din ce cauze scade imunitatea? Imunitatea este condiţionată de starea biologică a fiecărei persoane. Adică, dacă se alimentează corect şi dacă nu este expusă în mod prelungit la anumite noxe (n.r. – factori toxici din mediul de viaţă). În general, imunitatea oferă protecţie împotriva agenţilor patogeni infecţioşi: virusuri, bacterii, paraziţi sau fungi. Odată cu scăderea imunităţii, boli produse de aceste microorganisme pot apărea, pentru că ne apărăm mai puţin eficient. Trebuie ştiut, însă, că anumite infecţii, de exemplu cele virale, pot să ducă la o reducere temporară a imunităţii şi să favorizeze apariţia ulterioară a unor infecţii bacteriene. De asemenea, persoanele care sunt supuse  unor proceduri medicale, cum ar fi chimioterapia sau radioterapia în cazul bolnavilor oncologici şi cei cărora li se administrează tratamente imunosupresive după transplant de organ sau în cazul unor boli autoimune, au o imunitate redusă. Medicaţia care li se administrează are efect direct asupra capacităţii sistemului imunitar de a reduce impactul diverselor patologii infecţioase.

- Care sunt semnele pe care ni le trimite organismul atunci când îi scade imunitatea? 

Semnele transmise de organism sunt legate de modul în care apar anumite îmbolnăviri, care sunt mai frecvente, prelungite sau la care pot aparea complicatii. În sezonul rece, de exemplu, răcim cu foarte mare uşurinţă şi atunci putem să facem investigaţii care să ne arate, direct sau indirect, dacă sistemul nostru imunitar este într-o stare bună. Avem la dispoziţie câteva instrumente care sunt stimulante în mod specific pentru sistemul imunitar, pentru că previn unele boli. Aici mă refer în primul rând la vaccinuri, pentru că acestea generează anticorpi specifici faţă de diverse microorganisme patogene. În acest sens, putem să ne vaccinăm în copilărie ca să prevenim o serie întreagă de afecţiuni grave, iar atunci când suntem adolescenţi sau adulţi – periodic, dacă, de exemplu, ne referim la prevenirea infecţiei gripale.

- Există analize care ne arată starea imunităţii noastre?

Sigur că da. Se poate investiga starea imunităţii, dar acest lucru nu se face în mod curent. Nu are niciun rost, doar dacă există persoane la care apar o serie de îmbolnăviri frecvente, oarecum nejustificat. De altfel, există o boală care aşa se şi numeşte: sindromul imunodeficienţei umane dobândite (SIDA). În stadiile finale, infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) duce la dispariţia aproape totală a imunităţii şi la complicaţii infecţioase majore, care pun în pericol viaţa pacientului.

- Ce înţelegem printr-o imunitate puternică?

Discutăm despre o stare normală de sănătate, în care apariţia infecţiilor este întâmplătoare, dacă sunt îndeplinite două condiţii: să respectăm normele de igienă personală şi normele de igienă colectivă. Este foarte important să avem grijă ca atunci când consumăm alimente să nu fie contaminate cu microorganisme patogene, să le prelucrăm termic sau să le curăţăm atunci când este indicat. Iar dacă ne referim la multe alte boli infecţioase, acestea pot fi prevenite prin vaccinarea la timp a copiilor şi a adulţilor, inclusiv prin vaccinarea sezonieră, dacă discutăm despre gripă.

- Care sunt bolile sistemului imunitar?

Există trei categorii mari de boli ale sistemului imunitar. În primul rând, este vorba despre bolile autoimune – bolile în care se generează autoanticorpi, un răspuns imun împotriva unor structuri proprii ale organismului. Acest lucru poate determina o distrugere în timp a acestor structuri şi pun în pericol viaţa pacientului. Aceste boli se tratează cu medicaţie imunosupresivă pentru a reduce răspunsul imun. Din păcate, aceasta încetineşte evoluţia bolii autoimune, dar poate predispune la diverse infecţii, pentru că nu ne mai apărăm aşa cum trebuie. A doua categorie de boli este reprezentată de cele în care răspunsul imun este ineficient sau insuficient, cum este infecţia cu HIV. Iar a treia categorie este cea în care este exprimată o hipersensibilitate sau o alergie, mai pe înţelesul tuturor – când răspunsul imun este exagerat. Şi aceasta este de mai multe feluri: fie cu manifestări locale, cum ar fi o simplă alergie sau o simplă urticarie, fie cu manifestări mai complexe, cum ar fi astmul sau reacţii alergice severe, cum sunt anafilaxia sau şocul anafilactic, care pot să pună în pericol viaţa pacientului.

- Este în creştere numărul de cazuri de boli autoimune?

Nu avem la dispozitie astfel de statistici, dar nu cred că putem discuta despre o creştere a numărului de cazuri. Sunt boli, în general, rare şi nu există o îngrijorare din punctul de vedere al sănătăţii publice în ceea ce priveşte bolile autoimune. Îngrijorarea este inversă, fiind legată de apariţia multor boli infecţioase din cauza faptului că unii dintre părinţi nu-şi vaccinează la timp copiii. 

- Ce părere aveţi despre suplimentele pentru creşterea imunităţii?

Sunt suplimente alimentare care întregesc buna nutriţie a organismului, dar nu există suplimente alimentare care să producă în mod specific imunitatea faţă de vreun agent infecţios.

Foto: Eduard Enea