Cel mai iubit sandviş american are origini româneşti. Evreii din România au dus reţeta la New York
Sandvişul cu pastramă este o mâncare-cult în America de mai bine de un secol şi este unul dintre cele mai consumate preparate din acest segment. Şi de ce nu ar fi: felii delicioase de pastramă de vită, între felii de pâine de secară, cu muştar şi castraveciori muraţi. Originile uneia dintre cele mai îndrăgite mâncăruri din SUA sunt româneşti.
Pastrami (aşa cum numesc americanii pastrama) este un tip de mezel elaborat, făcut din carne de vită, iar uneori din curcan. Bucăţile de carne sunt sărate sau lăsate în saramură, condimentate, uscate, apoi uşor afumate. Rezultatul: o pastramă fragedă şi suculentă, foarte aromată. Iniţial, aceasta nu a fost o reţetă propriu-zisă, ci o modalitate de conservare a cărnii, înainte de apariţia frigiderelor.
Practica conservării cărnii de vită sau de oaie prin uscare este veche de milenii şi este răspândită în zona Anatoliei şi a Bizanţului. De aici, a ajuns în Balcani şi pe teritoriul României. Pastrama a ajuns în Statele Unite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu un val de imigranţi evrei din România şi Basarabia.
Mica Românie era un cartier ascuns din Manhattan, iar când scriitorul român Marcus Ravage a ajuns la New York a găsit zona înfloritoare, cu diverse afaceri şi restaurante. Într-una dintre scrierile sale chiar menţiona delicatese româneşti precum „pastrama de gâscă şi butoaie de măsline“.
Evreii români au emigrat la New York încă din 1872. Aceştia obişuiau să facă pastramă din piept de gâscă, un ingredient ieftin la acea vreme şi uşor de procurat în România. Carnea de vită era însă mult mai ieftină în SUA, aşa că aceştia şi-au adaptat reţeta şi au început să facă pastrama din acest tip de carne.
Sussman Volk, un măcelar kosher şi imigrant din Lituania, a servit prima dată celebrul sandviş cu pastrami în 1887. El a spus că a primit reţeta de la un prieten român căruia i-a depozitat bagajele în timpul în care acesta s-a întors în România.
Conform reţetei originale, carnea de vită (de obicei piept de vită) era murată într-o saramură, apoi condimentată cu un amestec de mirodenii (usturoi, coriandru, piper negru, boia, cuişoare, ienibahar şi seminţe de muştar), uscată, afumată şi coaptă la aburi. Aceste bucăţi se feliau în felii subţiri şi erau servite apoi în sandvişuri.
Sandvişul a devenit atât de popular, încât Volk şi-a transformat măcelăria într-un restaurant unde vindea numai acest preparat. Şi astăzi, sandvişul cu pastramă este unul dintre cele mai iubite din America.
FOTO Shutterstock
