Sfaturi de gătit de la „mama bucătăriei româneşti“. Trucurile Sandei Marin pentru o mâncare excelentă

Chiar şi în era reţetelor video de pe YouTube şi a blogurilor, cartea de bucate a Sandei Marin rămâne un etalon pentru bucătăria românească. Volumul publicat pentru prima oară în 1936 a fost zeci de ani o sursă de insipraţie pentru gospodinele din România şi este chiar şi în ziua de azi.

Pe bună dreptate o putem numi pe Sanda Marin Julia Child a României. Pe numele său adevărat Cecilia Maria Simionescu, s-a născut la Iaşi, în 1900. A publicat în 1936, sub pseudonimul Sanda Marin, celebra carte de bucate care s-a bucurat de un succes uriaş. Alături de cartea de bucate scrisă de Radu Anton Roman, volumul Sandei Marin este un etalon pentru gastronomia românească. Din cauza pseudonimului ales, multă vreme s-a crezut despre ea că este bărbat.

Prima ediţie era o adevărată epopee care conţinea nu mai puţin 10.000 de reţete culinare cunoscute în bucătăria românească sau împrumutate şi inspirate din alte gastronomii. Cartea a reapărut după cel de-al Doilea Război Mondial într-o ediţie prescurtată, adaptată la ideologia şi la lipsurile alimentare din timpul comunismului, apoi a fost reeditată de mai multe ori în anii ce au urmat.

Unele reţete au fost scoase, deoarece erau considerate opulente şi scumpe de către cenzura comunistă. Printre acestea se numărau salata de icre negre, friptura Chateaubriand, supa de peşte Bouillabaisse, cozonacii moldoveneşti cu 100 de ouă. Ulterior, cartea a fost tradusă în mai multe limbi străine. Cecilia Simionescu a încetat din viaţă în 1961.

Volumul nu oferea doar reţete, ci şi informaţii nutriţionale, tabele cu numărul de calorii al principalelor ingrediente, diete, meniuri zilnice şi săptămânale, diverse măsuri pentru alimente, sfaturi practice şi trucuri care asigurau succesul preparatelor.

Iată câteva dintre sfaturile Sandei Marin pentru mâncăruri delicioase.

• Orice mâncare cu sos este mai gustoasă dacă se ţine o jumătate de oră la cuptor înainte de a fi servită la masă.
• Pentru a nu se întări, ficatul nu trebuie sărat înainte de a fi fript.
• Pentru a înlesni frăgezirea unei cărni tari, fie de vită, fie de pasăre, se poate adăuga, la fiert sau la prăjit, puţin bicarbonat, în proporţie de 1 linguriţă la 5 l lichid, sau în sosul din cratiţă, la 1 kg de carne.
• Pentru prăjit este bine să se amestece untură/unt cu ulei în părţi egale.
• Înainte de a prăji peşte, carne sau zarzavat, acestea trebuie bine zvântate cu o cârpă. Numai astfel se vor rumeni frumos.
• Supele, sosurile, zarzavaturile capătă un gust mai fin dacă li se adaugă puţin unt proaspăt, după ce au fost luate de pe foc.
• Înainte de a fi bătută, frişca se ţine două ore la gheaţă (frigider). Zahărul se pune numai la urmă, când este aproape bătută.
• Nucile întrebuinţate la torturi şi prăjituri capătă un gust plăcut de alune când sunt prăjite puţin în cuptor, înainte de a fi folosite.