Suferim o traumă colectivă. Ce ne sfătuiesc psihoterapeuţii pentru a preveni problemele mentale pe termen lung?

Întreaga omenire a suferit şi suferă transformări profunde, care, probabil, ne vor conduce către un viitor radical diferit faţă de ceea ce trăim în prezent. Chiar dacă înţelegem inevitabilul acestor schimbări globale, nevoia de stabilitate emoţională se simte ameninţată şi generează o traumă colectivă şi reacţii psihice variate. Psihoterapeuţii atrag atenţia că neliniştile, fricile se pot materializa sub forma unor boli fizice.

În ultimii doi ani, au existat o serie de evenimente care au condus la traumă colectivă. Termenul se referă la reacţiile psihologice pe care le au mai multe persoane în urma unui eveniment traumatic care afectează o întreagă societate sau mai multe la un loc. Suferinţa emoţională a fost accentuată de izolare, anxietate, pandemia de COVID-19, incendiile izbucnite în spitale, calamităţile naturale, ca incendiile din Grecia, precum şi conflictul recent din Ucraina. Unii şi-au pierdut persoane dragi din cauza pandemiei şi nu au putut participa la înmormântări, alţii au fost nevoiţi să stea în carantină ori şi-au pierdut locurile de muncă. Toţi am trăit sentimente de neputinţă şi ne-am obişnuit cu ideea că nu suntem stăpâni pe vieţile noastre, nu putem controla totul.

Vieţile noastre s-au schimbat. Obstacolele constante din ultimii ani au fost obositoare şi copleşitoare din punct de vedere mental. De aceea, psihologii semnalează că există riscul ca impactul pe care îl au aceste şocuri pe plan mental să conducă la boli serioase. „Medicina psihosomatică a demonstrat deja că multe boli fizice sunt, pur şi simplu, materializarea în corpul nostru a unor încărcături subconştiente, temeri, nelinişti, frici, obsesii, pesimism, diverse anticipări negative şi alte emoţii nefavorabile‟, atenţionează psihologul clinician şi psihoterapeutul Minola Bratoveanu, care adaugă: „Dacă vrei să treci cu succes peste dificultăţile prezente sau viitoare, este necesar să te pregăteşti fizic, psihic, chiar şi spiritual, în mod adecvat, pentru că încercările vieţii şi lumea în care trăieşti te vor solicita pentru a le face faţă.

Unii sunt sceptici şi indiferenţi, rezolvând problema cu un simplu „Hai să fim serioşi!”. Alţii privesc viitorul şi derularea timpului cu seriozitate şi anumite aşteptări, de aceea pot avea stări de anxietate, de panică, pot fi deprimaţi, pesimişti. Cei care se află undeva la mijloc, ca mod de reacţie, împrumută ceva de la celelalte două categorii. Indiferent în ce eşalon te încadrezi, îţi pui întrebarea cum să faci faţă acestei avalanşe de ameninţări indiferent că sunt reale sau imaginare? Este un răspuns greu de dat, pentru că fiecare are propriile mecanisme de reacţii în situaţii de criză şi propriile metode de a-şi găsi echilibrul‟.

Trauma colectivă sau burnoutul creat de evenimentele mondiale actuale pot da efecte negative pe termen lung

Când trauma colectivă nu este abordată ca societate sau este suprimată, grupul nu se vindecă. Efectele traumei colective nerezolvate pot fi devastatoare pentru individ, familie şi comunitate, ceea ce duce la probleme de sănătate mintală şi chiar fizice. Trauma individuală pe care o trăim fiecare poate persista ani de zile, provocând o acumulare de stres şi anxietate. La fel ca multe alte evenimente istorice traumatice, pandemia COVID-19 şi alte evenimente mondiale actuale s-ar putea transforma într-o traumă intergeneraţională, în care părinţii transmit trauma copiilor.

Unii dintre noi, s-ar putea să nu fi suferit traume individuale, ci burnout, cu simptome similare. Burnoutul absoarbe încet entuziasmul şi energia pozitivă, apoi ne poate face să ne simţim epuizaţi emoţional şi fizic.

Ce-i de făcut pentru a preveni impactul şocurilor emoţionale?

Înainte de toate, este necesar să fii optimist şi să gândeşti pozitiv. „O cunoaştere lucidă a propriilor limite este foarte utilă, pentru că îţi permite să te autoevaluezi realist în situaţii dificile. Din gama de posibilităţi personale - psihice, materiale, relaţionale, aptitudinale - este bine să conştientizezi pe ce te bazezi cu adevărat, iar în orice împrejurare să remarci latura pozitivă, favorabilă. Paradoxal, dar chiar şi în cele mai dificile situaţii există şi o parte favorabilă. Gândirea pozitivă, aşa cum au arătat mulţi psihologi sau chiar maeştri spirituali, s-a dovedit utilă. Nimic nu te împiedică să-ţi repeţi zilnic în minte: «Sunt sănătos!», «Sunt plin de curaj, iniţiativă şi inteligenţă!»‟, explică psihoterapeutul Minola Bratoveanu.

Ai grijă de tine

Dă-ţi timp de respiro. Este timpul să pui propriile nevoi pe primul loc, astfel încât să-ţi poţi îngriji şi susţine familia, prietenii, colegii.

Recunoaşte-ţi sentimentele

Simţi impactul traumei colective sau al epuizării pandemice? Ia-ţi sentimentele în serios! Primul pas este să-ţi recunoşti sentimentele şi gândurile. Dacă simţi că nu poţi face faţă, vorbeşte cu un apropiat sau apelează la un psihoterapeut.

Păstrează legătura cu ceilalţi

Orice ar fi, încearcă să nu te izolezi. Pandemia a provocat ruptura de cei dragi. Totuşi, suntem fiinţe relaţionale, iar supravieţuirea noastră depinde de conexiune. Încă suntem distanţaţi social, purtăm măşti şi evităm să ne îmbrăţişăm. Încearcă să ieşi mai mult, să profiţi de prezenţa celor dragi.

Ţine minte că nu eşti singur!

Vindecarea vine ca urmare a conexiunii cu comunitatea, prin ajutarea semenilor chiar şi în detrimentul propriei tale bunăstări. Încearcă să te deschizi mai mult spre voluntariat!