Te doare capul? Iată ce este bine să ştii!

1 woman 2775273 1920 jpg jpeg

Durerile de cap sunt cel mai întâlmit simptom, potrivit specialiştilor. Şi, deşi puţini dintre noi fac diferenţa între dureri de cap şi migrene, există unele criterii specifice folosite pentru identificarea şi deosebirea acestora.

Deşi este un simptom foarte întânit, durerea de cap, cunoscută în termeni medicali ca cefalee, este în puţine cazuri indiciul unei probleme grave de sănătate. Aceasta se produce ca rezultat al presiunii exercitate asupra structurilor sensibile la durere de la nivelul capului sau asupra nervilor cranieni de la gât. Mai exact, prin dilatarea şi contracţia vaselor de sânge sunt stimulate terminaţiile nervoase şi, astfel, este produsă senzaţia de durere. Durerea poate varia de la uşoară la severă şi se resimte, de obicei, pe ambele părţi ale capului. Există câteva zone în care durerile de cap apar cu predilecţie: fruntea, tâmplele şi ceafa.

Durerile de cap pot avea mai multe cauze, printre care: stresul, problemele musculare, anxietatea, virozele, sinuzita, alergia, meningita, encefalita, problemele cu articulaţiile sau miopia. De asemenea, unele tipuri de dureri de cap pot avea drept cauză deformări ale coloanei cervicale.

Migrena, motiv de investigaţii medicale

Definită ca fiind o afecţiune cronică, migrena se manifestă printr-o durere intensă, de durată şi care se repetă, localizată într-o parte a capului. De cele mai multe ori pulsatilă, durerea este severă, cuprinzând o parte a frunţii, orbita şi tâmpla. Cu manifestări de o intensitate considerabil mai mare decât în cazul unei dureri obişnuite, migrena mai poate fi exprimată şi prin confuzie, greaţă, vărsături, ameţeli, vertij şi sensibilitate la lumină, sunet şi atingere. De asemenea, migrena este deseori asociată cu alte boli, precum accidentul vascular cerebral, bolile cardiace, epilepsia, depresia, durerea cronică. Netratând problema de origine, crizele migrenoase vor reveni tot mai frecvent, urmând un tipar. De exemplu, pot apărea o dată pe lună, cu episoade care pot dura ore, chiar şi zile întregi. Dacă te confrunţi cu astfel de crize migrenoase, este indicat să te adresezi unui medic de specialitate.

Tipuri de migrenă

  • Migrena fără aură este cea mai întâlnită formă, fiind caracterizată printr-o durere de intensitate moderată spre severă. Ea poate fi însoţită de unul sau de mai multe simptome: greaţă, vărsături, sensibilitate crescută la lumină sau la sunete stridente.
  • Migrena cu aură are, pe lângă simptomele caracteristice migrenei fără aură, o serie de fenomene neurologice, precum: tulburări de vedere – de unde şi denumirea de „migrenă cu aură“ – , sub forma unor steluţe şi puncte negre şi zig-zaguri luminoase. Uneori, pot apărea chiar tulburări de vorbire, slăbiciune musculară, imposibilitatea coordonării mişcărilor şi amorţelile degetelor de la mâini.
  • În cazul migrenei vegetative, atacul migrenos se asociază cu cel de panică, iar această formă de migrenă poate fi chiar periculoasă, întrucât atrage după sine tulburări psihice.

Sfatul specialistului

Dr. Cristina Hertea, medic specialist neurolog, Clinica Neuroaxis

Migrena este o cefalee (durere de cap) care prezintă anumite caracteristici ale durerii, ceea ce înseamnă că diagnosticul se pune pe criterii clinice (din interviul cu pacientul în foarte mare proporţie). În caz de diagnostic pozitiv de migrenă, pacientul poate beneficia de tratament ţintit – care poate să fie de prima intenţie (cu eficientă demonstrată) sau de linia a două sau a treia (cu eficienţă probabilă). Motivul pentru care nu toţi pacienţii beneficiază de prima linie de tratament este pentru că aceasta este dictată de toleranţa individuală la tratamentul specific. Din categoria medicamentelor de prima intenţie amintim: beta-blocantele şi medicamentele anti – epileptice care prezintă un mecanism de acţiune diferit pentru migrenă comparativ cu epilepsia. În cazul în care cefaleea de tip migrenos nu este tratată corespunzător, cel mai probabil frecvenţa episoadelor dureroase va creşte – ceea ce însemna că pacientul va urma tratament anti-algic din ce în ce mai des. Riscul major este de cefalee de abuz medicamentos – reprezentând o durere de cap ce apare în contextul tratamentului ce ar trebui să amelioreze simptomele. În caz de migrenă, recomand consultarea unui medic specialist.