Trovanţii, misterioasele pietre vii

Cunoscute în popor şi sub denumirea de dorobanţi, balatruci sau „pietrele care cresc“, au reuşit să stârnească de-a lungul timpului curiozitatea oamenilor şi totodată a cercetătorilor, datorită înfăţişării şi caracteristicilor lor unice.

Cum intri în comuna Costeşti,Vâlcea,pe DN 67 dinspre Râmnicu Vâlcea spre Târgu Jiu,poţi admira,pe partea stângă a drumului,un fabulos muzeu în aer liber:Muzeul Trovanţilor. Într-un decor lunar,cu versanţi nisipoşi,se ivesc formaţiuni stranii,pietrificate:arată ca nişte sfere sau ca nişte ciuperci gigant,fără pălărie. Au dimensiuni variate,de la cea a unei mingi de ping pong la înălţimea unui om. Sunt răspândite pe o suprafaţă mare şi,pentru vizitatorul care vine în zonă pentru prima oară,reprezintă nişte apariţii pline de mister. În urma intemperiilor sau pur şi simplu din senin,noi şi noi formaţiuni se desprind de pe pantele nisipoase şi cad la vale,îmbogăţind colecţia de exponate ciudate.

Cum au luat naştere

Geologii susţin că,acum 6,5 milioane de ani,în zona în care sunt azi ciudatele formaţiuni,era o deltă. În nisipul adus de râuri şi sedimentat de-a lungul vremii s-au cimentat,prin procese chimice naturale,aceste formaţiuni ciudate. Oamenii din zonă le ştiu dintotdeauna,ba chiar le-au folosit pentru a-şi decora gospodăriile. Asociaţia Kogayon,o organizaţie neguvernamentală0,a decis înfiinţarea,în 2005,a Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor,pentru a proteja acest loc special. Muzeul în aer liber are,la ora actuală,11 hectare. Turiştii pot vizita locul gratuit.

Legende locale

Localnicii au ţesut o mulţime de legende privind formarea şi semnificaţia structurilor pietrificate. În primul rând,ei nu le numesc trovanţi – care este un termen geologic introdus în vocabularul ştiinţific la începutul secolului XX. Oamenii locului consideră că formaţiunile sunt „pietre vii“. Unii cred cu tărie că,după ploaie,pietrele răsar din nisipul umed şi cresc,în timp. Specialiştii nu au confirmat însă acest mit – dar legenda continuă să dăinuie. Desigur,au apărut şi mituri moderne privind originea trovanţilor. S-a vehiculat ideea că aceştia ar avea origini supranaturale,ar fi mărturii ale unei civilizaţii extraterestre – ba chiar s-a spus că ar reprezenta de fapt ouă de dinozaur. Se mai crede că pietrele ciudate au fost sursă de inspiraţie pentru marele Constantin Brâncuşi,sculptorul născut la Hobiţa,nu departe de Costeşti. Artistul,luând drept model formele stilizate ale pietrelor vii,a creat opere precum Muza Adormită sau Pasărea Măiastră.

Răspândiţi în ţară şi în lume

 Trovanţi nu există doar în Vâlcea. Formaţiuni asemnănătoare mai pot fi admirate pe  Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca,în Munţii Buzăului,lângă Sibiu,în Podişul Transilvaniei sau aproape de malul Dunării. Există trovanţi chiar şi în Apuseni. Trebuie spus însă că pietrele de la Costeşti iau formele cele mai variate şi mai ciudate din România. Costeşti este şi singurul loc din ţară unde a fost amenajat un parc special,pentru a prezerva aceste formaţiuni geologice. Pietre asemănătoare trovanţilor mai există în Statele Unite,în Africa de Sud,China,Australia,Mexic,Rusia.

Ştiai că...

...  termenul de „trovant“ este specific literaturii noastre geologice? A apărut prima dată în 1907,în lucrarea „Terţiarul din Oltenia“,semnată de naturalistul Gheorghe Murgoci.

... trovanţii din Costeşti au o particularitate ce poate reprezenta un unicat la nivel mondial? Este vorba de prezenţa unor trovanţi foarte mici pe suprafaţa altora mai mari.

...cele mai diverse forme pe care le iau sunt de disc,sferă,cilindru,cifra opt? Trovanţii din  Buzău au primiti chiar şi denumiri-  Scaunul,Toboganul,Coloanele,Microfonul-, datorită asemănării cu obiectele respective.

 ... geologul Richard Faas a descoperit că fiecare piatră produce sunete de joasă frecvenţă? Acestea nu sunt percepute de urechea umană.

...cele mai mari formaţiuni pietrificate se găsesc în Egipt?  Măsoară până la 9 metri,cele mai mici având dimensiuni milimetrice.