Nevoia de dulce

Până prin secolul al XVIII-lea, în Europa, zahărul era pe cât de scump, pe atât de rar. În ţările mai dezvoltate consumul nu depăşea două kilograme anual de persoană. În timp, însă, importurile au crescut, dar a început să fie produs şi local, adică în fiecare ţară unde creşte trestie sau sfeclă de zahăr. Astfel, cristalele dulci albe puteau fi găsite mai pe toate drumurile şi la preţuri din ce în ce mai accesibile. Ca urmare, consumul a crescut, spectaculos, de la 38 kg/persoană/an în 1900, la o medie de 90 kg/persoană/an în prezent.

Emiratele Arabe Unite este pe podiumul mâncătorilor de zahăr, cu un consum şocant: 214 kg/persoană/an! La polul opus se află Corea de Nord, cu doar 118 grame de zahăr de persoană pe an, urmată de Afganistan cu 1 kg/persoană/an. În Europa, populaţia Belarusului are cea mai mare poftă de dulce, consumând 62 kg/persoană/an de zahăr. Un român consumă „doar“ 30 de kg de zahăr anual, de două ori mai mult decât media din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca zahărul să fie redus la maxim 25 de grame, adică nu mai mult de şase linguriţe pe zi.

Una din probleme este că, mulţi oameni nu realizează că dulcele nu înseamnă doar zahărul din prăjituri, din fructe sau din suc. Zahăr se găseşte într-o mulţime de produse alimentare, în special cele procesate, de la pâine, cereale şi fructe uscate la salamuri, sosuri şi cartofi prăjiţi. Salata de boeuf din comerţ conţine 14 grame de zahăr la suta de grame, iar asta din cauza maionezei. În sosuri, cantitatea de zahăr adesea depăşeşte 20%, iar în murături trece de 15%. Controale recente au descoperit că dintr-o lingură de pastă de tomate, o linguriţă poate fi zahăr.

Citeşte şi: Epigenetica, ştiinţa de a trăi bine

Un drog legal

Producătorii de alimente folosesc zahărul nu pentru a îndulci mâncarea,ci ca agent de conservare şi de colorare. Numeroase studii au demonstrat însă că, un consum excesiv de zahăr nu doar că favorizează boli grave, cum ar fi obezitatea, diabetul sau demenţa, ci duce şi la adicţie. Medicii au ajuns chiar să se refere la zahăr drept „moartea albă“, deoarece creează o dependenţă la fel de periculoasă ca şi heroina. Studii publicate în 2007 şi 2018 de medici din SUA au demonstrat acest lucru arătând că zahărul declanşează în creier eliberarea de opioide, substanţe pe care organismul le eliberează în mod natural pentru a reduce stresul sau durerea. Deci, când o persoană râvneşte la ceva dulce, se activează aceleaşi zone din creier ca şi în cazul dependenţilor atunci când au nevoie de drog. După ce li s-a administrat subiecţilor un medicament care blochează eliberarea opioidelor, aceştia au avut mult mai puţină poftă de zahăr.

Ca şi în cazul drogurilor, alcoolului sau tutunului, zahărul nu aduce niciun beneficiu organismului. De altfel, prin rafinare, indiferent de culoare, zahărul îşi pierde mineralele şi vitaminele naturale. Mai mult, pentru albirea zahărului, în procesul de rafinare, se foloseşte dioxid de sulf, un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E 220, considerat periculos pentru sănătate. Cu toate acestea, zahărul nu este restricţionat în niciun fel pe rafturile magazinelor sau în produsele alimentare. Abia recent, unele state membre din Uniunea Europeană şi alte ţări dezvoltate au introdus legislaţii care au mărit taxele pe produse cu conţinut ridicat de zahăr, cum ar fi băuturile carbogazoase. Un studiu realizat de aproape 500 de cercetători din 50 de ţări a arătat că, anual, 299.521 de vieţi ar putea fi salvate dacă s-ar reduce consumul de băuturi carbogazoase la maxim o porţie pe zi.

Citeşte şi: Trucuri pentru a opri mâncatul emoţional

Şi în România guvernul a anunţat taxe pe băuturile răcoritoare cu conţinut mare de zahăr. Măsura a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii, ca prevenţie a multor boli cauzate de consumul excesiv de zahăr. Autorităţile estimează că un român consumă aproximativ 80 de litri anual de astfel de băuturi. Asta, în timp ce 1,3 milioane de co-naţionali sunt diagnosticaţi în prezent cu diabet zaharat, iar alte trei milioane se află în zona de risc.

Ştiai că...

... zahărul este un „hoţ“ de substanţe nutritive? Asta pentru că organismul îşi foloseşte propriile resurse (calciu, magneziu, crom, cupru, vitaminele B) pentru a neutraliza zahărul din sânge. De aici până la scăderea imunităţii şi cancer nu mai este decât un pas.

... consumul de zahăr cauzeaă riduri? Toată lumea ştie că zahărul îngraşă, dar este mai puţin cunoscut faptul că acesta afectează şi elasticitatea pielii. Consumat în exces, zahărul ajuns în sânge formează, împreună cu proteinele, nişte molecule care înăspresc colagenul din piele, ceea ce cauzează apariţia ridurilor.

... deşi controversat, zahărul este permis în timpul postului? Scopul postului este elevarea spirituală prin abstinenţa de la ceea ce stimulează cel mai mult pofta şi plăcerea, adică toate produsele de origine animală. Uleiul şi vinul sunt, de asemenea, interzise, nu însă şi zahărul. Una dintre explicaţii ar fi că zahărul a apărut în alimentaţie cu mult după ce scrierile religioase au reglementat ce era şi ce nu era voie să consumi în perioada postului.