Istoria palatelor din Bucureşti

Adevărate opere de artă arhitecturală, păstrând încă aerul boem al timpurilor când oraşul era denumit Micul Paris, palatele capitalei aşteaptă să fie redescoperite. Şi câte poveşti nu ascund faţadele pe lângă care trecem fără să ne oprim ochii asupra lor.

În spatele pereţilor s-au scris pagini întregi de istorie şi s-au ţesut idile între cavalerii şi domniţele din lumea bună,care participau la cele mai elegante baluri din Bucureştiul de odinioară. Multe dintre palate şi-au regăsit farmecul de altă dată şi încântă ochii atât a turiştilor,cât şi localnicilor care redescoperă în acest fel bijuteriile pierdute ale capitalei.

Inconfundabila Casă cu lei

Unul dintre cei mai bogaţi descendenţi ai familiei Cantacuzino,Gheorghe,şi-a dorit să construiască în Bucureşti un palat demn de măreţia numelui său. Astfel,în 1906,arhitectul Ion Berindei a terminat una dintre cele mai frumoase lucrări ale sale,PalatulCantacuzino,cunoscut şi sub denumirea Casa cu Lei. Inaugurarea sa a fost unul dintre cele mai mediatizate evenimente mondene ale epocii,fiind marcat printr-un bal,la care oaspeţi de onoare au fost chiar perechea princiară:Ferdinand şiMaria. Intrarea în palat este străjuită de doi lei,iar interiorul este decorat opulent cu marmură albă şi verde,statuete din bronz,ceramică pictată,piele de Cordoba şi pereţi lambrisaţi. Palatul nu a fost folosit multă vreme ca reşedinţă de către familia Cantacuzino,deoarece în timpul Primului Război Mondial a fost rechiziţionat de trupele germane. O perioadă aici a locuit Maria Cantacuzino împreună cu soţul ei,compozitorul George Enescu. Când cei doi au plecat la Paris,palatul a fost închiriat statului roman. După moartea marelui compozitor,s-a hotărât înfiinţarea unui muzeu în onoarea acestuia,iar clădirea a fost donată de către familia Cantacuzino statului. Şi astăzi palatul adăposteşte Muzeul „George Enescu”.

c2f5b925ccb0355667a6ead14ab721cb jpg jpeg

Palatul Regal,un simbol al eleganţei

Frumuseţea şi impozanţa palatului situat pe Calea Victoriei aproape că-ţi taie respiraţia. Desprins parcă din altă epocă,palatul a servit ca reşedinţă pentru Carol al II-lea şi fiul său,principele moştenitor,Mihai. A fost construit pe locul unei alte clădiri emblematice pentru Bucureştiul anilor 1800’,Casa Golescu. Actualul palat a fost terminat în 1937,a fost decorat în stil neo-bizantin şi este împărţit în două aripi,aripa Creţulescu,care a adăpostit apartamentele regale,şi aripa Ateneu. Palatul are două intrări,cea din stânga fiind folosită de rege şi de oaspeţii săi,în timp ce cea din dreapta era rezervată demnitarilor. În interior poţi admira coloane arcuite şi cupole cu ornamente florale sculptate. Sala Florentină şi Scara Voievozilor sunt două atracţii ale palatului care merită vizitate. În Sala Tronului a depus jurământul regele Mihai I,însă în timpul războiului clădirea a avut de suferit în urma bombardamentelor. O parte din încăperi au fost reparate mai târziu,dar în 1989,în timpul revoluţiei,a fost incendiat. După 10 ani de renovare şi reamenajare,palatul a fost redeschis publicului,aici fiind sediul Muzeului Naţional de Artă a României.

Palatul Bragadiru,clădirea cu parfum de epocă

Păşindu-i pragul,te-ai aştepta să te întâlneşti în orice moment cu o doamnă din înalta societate a unor epoci apuse. A fost construit la cererea lui Dumitru Marinescu,proprietarul unei fabrici de bere. El i-a cerut arhitectului austriac,Anton Shuckerl,să ridice un loc de recreere pentru cei care veneau să bea bere şi astfel a apărut „Colosul”,actualul Palat Bragadiru. În interior,la etaj,era o spectaculoasă sala de bal,o sală de teatru sau de concerte,o bibliotecă,în timp ce la parter erau birourile funcţionarilor. În 1948,imobilul a fost confiscat de către regimul comunist,care l-a transformat în Casă de Cultură. În 2003,palatul a revenit descendenţilor familiei Bragadiru,care l-au renovat.

1ff7faf444015c5b945f230a21a49401 jpg jpeg

Palatul Cotroceni,reşedinţa conducătorilor

Istoria palatului începe în 1697,când domnul Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire cu dependinţe. De-a lungul timpului,Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ioan Cuza au poposit aici vară de vară. Mai târziu,principele Carol I a hotărât să ridice în încinta mănăstirii un palat,care să-i servească drept reşedinţă oficială în Bucureşti. Palatul a fost construit în stil clasic veneţian şi a fost terminat în 1896,aici mutându-se Principele Ferdinad şi Principesa Maria. Mai târziu,sub îndrumarea principesei,palatul a fost extins şi au fost amenajate Salonul de aur,Salonul verde,dormitorul argintiu şi Salonul norvegian. Palatul a fost grav afectat de cutremurul din 1977 iar,după restaurarea lui,Nicolae Ceauşescu a ordonat demolarea bisericii mănăstirii Cotroceni. În prezent este folosit ca reşedinţa prezidenţială.