Pe urmele poveştilor cu vie, în labirinturile cramei Cricova
Pe-un picior de plai, cu dealuri ţesute cu viţă-de-vie şi cu un teritoriu care seamănă la prima vedere cu un strugure, se întinde, pe o distanţă de aproximativ 120 de kilometri, un oraş subteran cu labirinturi imense, care adăposteşte peste un milion de sticle de vin.
Situat în inima Republicii Moldova, la aproximativ 11 km de Chişinău, oraşul subteran Cricova este cunoscut în întreaga lume pentru renumitele beciuri ce adăpostesc o colecţie remarcabilă de vinuri, adunate din toate timpurile şi din toate colţurile lumii. Hrubele coboară în adâncime până la 100 de metri de la suprafaţa solului, formând adevărate labirinturi cu străzi şi cu bulevarde, marcate cu treceri de pietnoni, semne de circulaţie şi semafoare. Denumirile pe care le poartă străzile subterane sunt indicii clare ale soiurilor de vinuri pe care le păstrează: Cabernet, Chardonnay, Fetească, Dionis, Sauvignon, Aligote. Iar temperatura în beciuri este de 12-14 ° C, perfectă pentru a păstra în condiţii optime milioanele de litri de vin.
Strigătul călugărului
Legenda spune că odinioară, pe când vântul se lupta cu stâncile, apa cu pietrele, iar toamna, soarele se scălda în voie printre bobiţele arămii, pe un meleag pictat cu multă grijă de mâna Lui Dumnezeu, trăia un călugăr care făcea vin pentru rânduielile bisericeşti. Când au năvălit turcii, le-au interzis localnicilor să mai cultive viţă-de-vie, ameninţându-i cu moartea. Călugărul, însă, s-a ascuns în stâncă şi a continuat să producă, în secret, băutura, până când vrăjmaşii au aflat şi l-au pedepsit. Locuitorii oraşului povestesc şi astăzi despre ecourile care se mai aud dinspre stâncă – sunete ce-aduc aminte de gemetele călugărului chinuit. De aici vine şi denumirea localităţii Cricova, de la cuvântul slavon „крик“ [cric], care înseamnă strigăt. Iar noaptea, când şi liniştea aţipeşte, se pot desluşi, pe ici-colo, o umbră şi paşii care lasă urme în praful hrubelor. Să fie, oare, spiritul călugărului care vine, din când în când?
Obiect al patrimoniului naţional
Aceste crame îşi au începutul în anul 1947, când galeriile subterane din piatră au fost studiate de patriarhul vinificaţiei moldave, Petru Ungureanu. Iar în anul 1952 acesta, împreună cu Nicolae Sobolev, a fondat Combinatul de Vinuri de la „Cricova“. În anul 2004, oraşul subteran de la Cricova a fost declarat de către conducerea Republicii Moldova ca obiect al patrimoniului naţional cultural al ţării. Iar astăzi sunt înaintate documentele către UNESCO, pentru intrarea combinatului în Patrimoniul cultural internaţional.
Complexul unde se fac degustări
Oraşul subteran dispune de un cinematograf în piatră, cu o capacitate de 40 de persoane. De asemenea, găzduieşte o biserică mică şi cinci săli spaţioase de degustare, împodobite cu vitralii, basoreliefuri şi elemente decorative antice. Fiecare sală se remarcă printr-o tematică specifică, cum sunt: „Sala Prezidenţială“, „Sala Europeană“, „Casa Mare“, „Fundul Mării“, „Sala cu Şemineu“. Aici au loc degustări cu specialişti de nivel naţional şi internaţional. Un alt punct interesant al cramei este cel aflat pe Bulevardul Şampaniei, secţia Remuaj – Degorjaj, locul unde se produce vinul spumant după metoda franceză „Champenoise“, creată de celebrul călugăr Dom Pérignon.
„Evreiesc de Paşti“, cel mai vechi vin roşu
În prezent, în oraşul subteran de la Cricova sunt păstrate peste 200 de soiuri de vin, multe dintre ele foarte rare. Cu toate acestea, circa 20 de mii de sticle, adăpostite în „Vinoteca naţională“ nu pot fi vândute sau băute, deoarece fac parte din patrimoniul naţional al Republicii Moldova. Însă, cel mai vechi dintre vinurile păstrate este vinul roşu „Evreiesc de Paşti“, produs într-un singur lot în anul 1902.
Iurii Gagarin a călcat pragul cramei
Au trecut pe-aici nenumărate personalităţi, din toată lumea. Printre acestea se regăseşte şi Iurii Gagarin, care a vizitat Cricova în anul 1966, când a avut o degustare de două zile. Printre cei care îşi păstrează colecţiile de vin aici se numără Aleksandr Lukaşenko, Vladimir Putin, Angela Merkel, John Kerry, Donald Tusk, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Tot în crama din Republica Moldova se învechesc şi câteva sticle care i-au aparţinut mareşalului nazist Hermann Goering, mâna dreaptă a lui Adolf Hitler, cunoscut drept Căpcăunul.