Odată cu venirea toamnei, sistemul imunitar începe să slăbească, fiind afectat atât de vremea friguroasă, cât şi de schimbările în alimentaţie – reducerea considerabilă a cantităţii şi a varietăţii de legume şi de fructe. Iar o imunitate scăzută dă voie viruşilor şi bacteriilor „să-şi facă de cap‟. Statisticile arată că, în Europa, adulţii răcesc, în medie, de trei ori pe an, iar copiii, de 10 ori. Cele mai multe viroze respiratorii apar toamna şi primăvara, când vremea se schimbă radical. În această perioadă – şi nu numai – suntem la mâna a peste 200 de viruşi care ne pot înbolnăvi.

Răceala şi gripa sunt cele mai frecvente afecţiuni care apar ca urmare a slăbirii scutului defensiv, dar şi printre cele mai uşor de tratat. Cancerele, în schimb, sunt mult mai greu de ţinut sub control, atunci când imunitatea este slăbită. Pe de altă parte, nici excesele de zel ale sistemului imunitar nu sunt benefice pentru organism, fiind asociate cu bolile autoimune. Iar anul acesta, un nou inamic se bucură când imunitatea intră în „hibernare‟: COVID-19!

Scutul defensiv al organismului

Imunitatea nu este ca splina sau ca inima. Nu o poţi vedea sau simţi, nu te doare, nu îi poţi lua temperatura sau pulsul. Şi totuşi, imunitatea se află peste tot în corpul uman şi funcţionează fără pauză. Este este un sistem complex de celule şi de molecule (anticorpi), care comunică, în permanenţă, cu creierul. Ori de câte ori detectează un agent străin, îl distruge. În acelaşi timp, memorează fiecare astfel de întâlnire, pentru a putea reacţiona prompt şi data viitoare când îi va ieşi în cale acelaşi intrus.

În plus, sistemul imunitar intervine şi în situaţii în care unele celule din organism suferă mutaţii şi capătă un comportament anormal, cu efect nociv asupra celorlalte. Un sistem imunitar vigilent va reuşi să contracareze acţiunea acestor celule care au şi o mare putere de replicare. Dacă sistemul de apărare nu are această capacitate, consecinţa poate fi o formă de cancer.

Copiii şi bătrânii, mai puţin apăraţi

Sunt două feluri de imunităţi: cea naturală şi cea dobândită. Fiecare dintre noi se naşte cu o capacitate proprie de apărare faţă de factorii potenţial nocivi. Aceasta este imunitatea înnăscută sau naturală, prima linie de apărare a organismelor încă neimunizate. În timpul sarcinii şi la naştere, imunitatea depinde de calitatea şi de cantitatea anticorpilor materni. Nou-născuţii şi bebeluşii pot lupta numai cu bolile pentru care au primit anticorpi protectori de la mamă. Odată cu pierderea acestor anticorpi, imunitatea scade treptat, astfel încât, după trei-şase luni de viaţă, organismul copilului devine sensibil faţă de agenţii patogeni respectivi. Tocmai de aceea este vital ca nou-născutul să fie vaccinat împotriva bolilor contagioase.

Apoi, încă din primele ore după venirea noastră pe lume şi în anii următori, pe măsură ce interacţionăm cu factorii de mediu, imunitatea noastră devine tot mai puternică şi mai eficace. Aceasta este imunitatea dobândită, care ne va servi tot restul vieţii. De obicei, procesul de dezvoltare al maturităţii durează trei ani, timp în care părinţii trebuie să aibă grijă să-şi protejeze copiii de boli, dar şi să le permită formarea anticorpilor. De exemplu, obiceiul copiilor de a testa orice cu gura poate ajuta la îmbogăţirea palmaresului de anticorpi. Aşadar, părinţii ar trebui să-şi pondereze pornirea de a dezinfecta tot ceea ce ating copiii, precum şi să reziste tentaţiei de a-i înfofoli când nu este cazul sau de a-i „doftorici‟ cu medicamente ori de câte ori fac febră, pentru că toate acestea contribuie la maturizarea sistemului lor imunitar. De altfel, antibioticele luate „după ureche‟, fără prescripţie medicală, nu fac altceva decât să bulverseze sistemul imunitar, creând aşa-numita rezistenţă. Acest lucru este valabil şi în cazul adulţilor.

În adolescenţă, dar şi în viaţa adultă, imunitatea înregistrează fluctuaţii în funcţie de stilul de viaţă adoptat. Alimentaţia dezechilibrată, lipsa de mişcare, stresul, somnul insuficient şi, implicit, oboseala accentuată, fumatul, ba chiar şi comportamentul sexual influenţează imunitatea.

Sistemul imunitar îmbătrâneşte odată cu organismul. Aşa că, la vârsta a treia, eficienţa acestuia scade considerabil, adică are o viteză de reacţie mai mică şi o putere mai scăzută de a lupta cu infecţiile.

Dr. infecţionist Bianca Borcoş: „Vaccinarea reprezintă una din metodele care asigură fortificarea organismului‟

medic infecţionist, manager de caz la Asociatia Medicilor Independenţi

1.  Auzim mai mult ca oricând despre o imunitate scăzută sau fortificată. Ce este sistemul imunitar şi cum funcţionează?

Sistemul imunitar reprezintă capacitatea organismului uman de a se apăra împotriva diverşilor agenţi patogeni cu care vine în contact (virusuri, bacterii, paraziţi, toxine, etc). Sistemul imunitar este complex, format din mai multe elemente (măduva osoasă, sistem limfatic-ganglionar, timus, amigdale, splină), care sunt capabile să recunoască şi să distrugă orice element necunoscut cu care vine în contact organismul nostru.

2.  Temperaturile mai scăzute şi precipitaţiile, frecvente primăvara, toamna şi în sezonul rece, favorizează infecţiile respiratorii. Întărind imunitatea, le putem preveni?

Cu siguranţă că având un sistem imnitar care funcţionează corespunzător putem preveni sau putem face forme mai uşoare de boală.

3.  Care sunt principalele măsuri pentru a avea o imunitate de fier?

Putem vorbi despre o singură măsură, şi anume, aceea care ţine cont de echilibru. Evitând stresul, oboseala, dieta dezechilibrată, excesele de orice fel (alcool, fumat, medicamente), practic ne asigurăm o imunitate puternică.

4.  Când vine vorba despre îmbolnăviri, copiii, gravidele, vârstnicii şi bolnavii cronici sunt mai predispuşi la îmbolnăviri. Cum se pot proteja?

Asigurându-şi un stil de viaţă echilibrat, bazat pe alimentaţie sănătoasă, hidratare corespunzătoare, sport/mişcare, odihnă suficientă, combaterea carenţelor, acolo unde acestea există. De asemenea, vaccinarea reprezintă una din metodele care asigură fortificarea organismului.

5. Alimentaţia poate fi de ajutor în fortificarea imunităţii?

Cu siguranţă, alimentaţia bogată în minerale, vitamine, antioxidanţi ajută la fortificarea imunităţii. De altfel, un stil de viaţă echilibrat care cuprinde o dietă sănătoasă, somn suficient, mişcare, hidratare corespunzătoare este cel mai bun mod de a ne asigura un sistem imunitar puternic.

6. Există suplimente nutritive care promit să facă minuni pentru copii, în sensul prevenirii răcelilor. Ce impact au acestea asupra sănătăţii?

În general, excesul oricărui supliment poate fi dăunător. Recomandat ar fi să se acopere carenţele în situaţia în care există şi să se administreze doze corespunzătoare cu prospectul.

7.  Cum deosebim o răceală comună sau o gripă A, de pildă, de simptomele infecţiei cu COVID-19?

Este destul de dificil să se deosebească o gripă sau o răceală de infecţia cu SARS-CoV-2 doar pe date clinice, având în vedere că toate sunt boli virale care evoluează cu febră şi manifestări respiratorii. Aşadar, mai ales în contextul actual, în care se apropie sezonul rece şi vor începe să apară virozele respiratorii şi gripele, diagnosticul diferenţial se va stabili pe date paraclinice (teste de laborator).

8.  Febra este un semn că imunitatea funcţionează. Când e cazul să ne alarmăm şi ce este de făcut?

Într-adevăr, febra este unul dintre semnele că organismul nostru se luptă să combată un agent patogen cu care a venit în contact. În mod normal, temperatura corpului variază în funcţie de momentul zilei sau poate fi influenţată de anumiţi factori, precum ciclul menstrual sau exerciţiile fizice. Numim febră o temperatură care depăşeşte valoarea de 38 ⁰C. Ne îngrijorăm când febra persistă mai mult de trei zile, în ciuda administrării de medicamente antitermice, atunci când este însoţită de alte simptome (respiratorii, digestive) care provoacă un discofort semnificativ. În aceste cazuri este indicat să se consulte un medic, pentru control şi investigaţii mai amănunţite.

9. În multe cazuri, copiii s-au dovedit a fi asimptomatici când vine vorba despre infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Cum se pot proteja persoanele în vârstă, dacă acestea au grijă de copii, în această perioadă?

Deoarece s-a dovedit că persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile când vine vorba despre infecţia cu virusul SARS CoV2, prin prisma comorbidităţilor pe care majoritatea dintre aceştia le prezintă, indicat ar fi să fie protejaţi de cei care prezintă riscuri mai mici. Altfel fiecare dintre noi ne protejăm respectând regulile de igienă, prin purtarea măştii şi ducând un stil de viaţă cât mai sănătos.

10. Un număr semnificativ de români se luptă cu alergiile sezoniere, iar acum, polenul şi ambrozia afectează considerabil viaţa. De ce reacţionează în acest mod sistemul imunitar?

Alergiile se produc atunci când sistemul imunitar confundă anumite substanţe inofensive precum polen, praf, ambrozie, mucegaiuri cu agenţi patogeni care pot pune viaţa în pericol. În acel moment, pentru a ne proteja, sistemul imunitar produce anticorpi pentru a lupta împotriva substanţelor pe care le consideră dăunătoare şi asta duce la apariţia simptomelor specifice (strănut, congestie nazală)

11. Ne dorim să avem un sistem imunitar fortificat. Când ştim că este suficient de întărit?

Normal că ne dorim să avem o imunitate cât mai puternică. Ne putem gândi că sistemul nostru imunitar nu funcţionează cum trebuie atunci când apar infecţii recurente, când resimţim oboseala accentuată, când apar diverse reacţii alergice, când rănile se vindecă mai greu decât ar trebui.

Cum apar bolile autoimune?

Artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, boala celiacă, boala Crohn, diabetul de tip 1, scleroza multiplă, lupus şi psoriazis sunt printre cele mai comune boli autoimune. Acestea apar când sistemul imunitar devine confuz şi atacă propriul ţesut, sănătos, ca pe ceva ce îl consideră o ameninţare. Un asemenea atac duce la inflamaţii, la degradarea articulaţiilor, a nervilor, a muşchilor, a pielii sau a altor parţi ale corpului, afecţiuni cunoscute sub denumirea de boli autoimune.

Până acum, specialiştii au depistat peste 80 de boli autoimune, însă acestea nu sunt, încă, înţelese pe deplin, adesea fiind greu de depistat. Din cauza faptului că multe boli autoimune afectează mai multe părţi ale corpului, ele pot fi uneori foarte greu de identificat de către medicii specialişti, în unele cazuri fiind necesari ani întregi pentru un diagnostic corect.

Cercetătorii medicali sunt de părere că există două motive principale care declanşează o asemenea boală. Primul este genetica, adică moştenirea de la unul sau de la ambii părinţi a unei afecţiuni autoimune. Al doilea motiv este legat de un factor declanşator din mediul înconjurător, precum virusurile. Pentru că femeile sunt afectate în număr mult mai mare decât bărbaţii, medicii asociază bolile autoimune şi cu anumiţi hormoni.

Ştiai că...

... activitatea sexuală întăreşte sistemul imunitar? Cercetătorii spun că persoanele care fac sex o dată sau de două ori pe săptămână au cu 30% mai multă imunoglobulină A – o proteină din sânge care întăreşte organismul în faţa virozelor de sezon.

... vaccinul antigripal este mai eficace administrat dimineaţa? Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, persoanele care se imunizează în intervalul 9-11 dimineaţa, vor avea un nivel mai ridicat de anticorpi, comparativ cu cei vaccinaţi după-amiază.

... sistemul imunitar influenţează cât de prietenoasă eşti? Cercetătorii de la Universitatea Virginia din SUA au observat că, atunci când o anumită moleculă a sistemului imunitar este blocată, cortexul prefrontal devine hiperactiv, rezultând în reacţii anti-sociale. Când molecula respectivă este restaurată, creierul revine la normal, la fel ca şi comportamentul social. Deocamdată, cercetarea a fost făcută doar pe şoareci.

De ce scade puterea de luptă a organismului

Nutriţia joacă un rol principal în menţinerea unei imunităţi ridicate. Când legumele, fructele şi salatele ocupă un spaţiu mult mai mic în farfurie decât carnea, brânza şi pâinea, organismul începe să sufere şi nu mai funcţionează aşa cum ar trebui. Bacteriile şi fungii sunt avantajate de consumul excesiv de zahăr, iar globulele albe, care produc celule ce formează sistemul imunitar, devin mai „confuze“.

De altfel, cercetători din SUA arătat că abilitatea globulelor albe de a suprima bacteriile devine aproape inexistentă, timp de cinci ore, după consumul a doar 100 g zahăr. La fel se întâmplă şi în cazul consumului excesiv de alcool. Când cineva bea mai mult de două - trei pahare de vin sau peste o jumătate de litru de bere, celulele menite să păzească organismul sunt tot mai puţin vigilente. Urmările sunt răceli şi alte infecţii, dar, în timp, pot apărea probleme mai grave.

Alte obiceiuri „proaste‟

Stresul, frica şi supărarea cauzează şi ele slăbirea imunităţii, mai ales când sunt trăite pe o perioadă lungă de timp. Asta pentru că stările de anxietate cronică duc la creşterea cortizolului în sânge, care, la rândul său, provoacă o diminuare a hormonilor ce ajută sistemul imunitar să funcţioneze eficient.

Culcatul târziu în noapte şi somnul insuficient sunt asociate cu reducerea numărului de celule T, care ajută organismul să lupte cu bolile. Potrivit studiilor, şi obezitatea slăbeşte sistemul imunitar. Mai mult, persoanele supraponderale se confruntă şi cu o vindecare greoaie a leziunilor cutanate.

Nu în ultimul rând, stilul de viaţă sedentar slăbeşte imunitatea. Efortul fizic moderat pune sângele în mişcare, ceea ce ajută celule albe să elimine toxinele din organism. Dar şi ce-i prea mult strică, excesele fizice având efectul opus. Studiile au demonstrat că atleţii, de exemplu, au sistemul imunitar slăbit, fiind în mod deosebit predispuşi la răceli. Şi prea multă sau prea puţină igienă strică. Lipsa acesteia invită invazia germenilor, pe când excesul de igienă reduce capacitatea organismului de a face faţă germenilor, întrucât nu are prilejul de a-şi crea imunitate.

Poluarea de orice fel este, de asemenea, un inamic al imunităţii. Fumatul, expunerea la radiaţii, inclusiv la cele solare şi poluarea reuşesc, pe termen lung, să suprime producţia de celule T ale organismului şi deci, să slăbească sistemul imunitar. La fel se întâmplă şi în cazul abuzului de medicamente, care sunt o sursă majoră de toxine.

Ce poţi face pentru tine

Pe lângă o viaţă activă, o atitudine pozitivă şi înlăturarea stresului cronic, nutriţia este esenţială în menţinerea unei imunităţi puternice. În general, aceasta trebuie să fie cât mai bogată în minerale şi vitamine. În meniul zilnic ar trebui să se afle fructele citrice, ardeiul gras, broccoli, usturoiul, ghimbirul, spanacul, migdalele, turmericul, ceaiul verde şi fructele de pădure. Zeci de studii au arătat că aceste alimente au puterea de a chema la datorie celulele responsabile de sistemul imunitar. O dietă adecvată poate fi ajutată şi de suplimente, multivitamine şi probiotice, pentru a creşte sistemul imunitar.

Mai ales în sezonul rece, imunitatea poate fi ajutată şi cu suplimente, multivitamine şi probiotice. Sunt recomandate, în special, suplimentele pe bază de ulei de peşte, deoarece acesta îmbunătăţeşte funcţiile sistemului imunitar, mai ales după efortul fizic intens. Probioticele elimină bacteriile „rele“ din tractul digestiv şi le protejează pe cele bune, adică pe cele care echilibrează flora intestinală şi cresc numărul de celule T.

Farmacia verde a imunităţii

Organismul uman este capabil să producă orice „medicament‟ pentru a se auto-vindeca. Însă, pentru unele substanţe, cum ar fi vitamina C, are nevoie de ajutor. De aceea tot mai mulţi nutriţionişti recomandă începerea zilei cu un pahar de apă călduţă cu lămâie, fruct bogat în vitamina C, esenţială imunităţii.

Zeci de studii au demonstrat că nu doar fructele şi legumele, ci şi unele plante sunt de un real ajutor în creşterea imunităţii. Pe lângă faimoasele ghimbir şi turmeric, printre cele mai eficiente plante în creşterea imunităţii sunt echinacea, socul, măceşele şi cătina.

Echinacea stimulează producerea de globule albe şi reduce infecţiile cauzate de virusuri. Socul este cunoscut pentru proprietăţile sale detoxifiante. El are puterea de a purifica sângele, dar şi de a întări sistemul imunitar. În plus, este un calmant foarte bun pentru tuse. Cătina şi măceşele pot fi folosite împreună sau separat. Ambele sunt plante bogate în vitamina C şi ajută la formarea anticorpilor. Toate aceste plante pot fi consumate sub formă de ceaiuri sau infuzii.

De asemenea, gălbenelele, aloe vera, teiul, muşeţelul şi arnica sunt recomandate, printre altele, şi în întărirea sistemului imunitar.

Vox pop: Ce faci pentru a-ţi întări imunitatea în sezonul rece?

Alina Petru, 55 de ani, Bucureşti:

În urmă cu doi ani am fost diagnosticată cu leucemie. Doctorul mi-a spus că trebuie să evit infecţiile. De atunci am încercat să-mi schimb stilul de viaţă, în special alimentaţia, pentru a-mi întări sistemul imunitar. Am eliminat aproape complet glutenul, zahărul şi lactatele. Mănânc în special legume verzi, fructe, ocazional carne albă sau peşte. Beau în fiecare dimineaţă o cană de apă cu lămâie, iar o dată pe lună fac o cură de o săptămână cu un ceai imunitar, de obicei gălbenele, echinacea sau fructe de pădure. Şi beau şi mult ceai verde.

Cristian Stelian, 40 de ani, Ploieşti

De ani buni consum un amestec de miere şi cătină, pe care o pasez cu ajutorul blenderului. Din el, iau zilnic câte o linguriţă, iar copiilor le pun în ceaiul de dimineaţă. În felul acesta, ei savurează un ceai puternic aromat, acrişor şi dulce în acelaşi timp, care le întăreşte imunitatea. Cătina este bogată în vitamina C şi încerc să procur vitaminele din alimente şi mai puţin din suplimente, dar prefer şi suplimentele cu efect antioxidant în sezonul rece. Obişnuiesc să consum şi propolis în stare solidă, începând cu ultimele zile ale verii. Se zice, şi pe bună dreptate, că propolisul este antibiotic natural, iar eu am simţit în propriul corp beneficiile lui.

Crina Matei, 41 de ani, Bucureşti

Încă din toamnă obişnuiesc să prepar sirop de cătină şi un gem special, care conţine: prune, nuci şi coajă de lămâie. Iau câte o linguriţă de sirop dimineaţa, iar pe timpul zilei câte o lingură din acel gem. Am învăţat de la bunica mea că aceste remedii sunt foarte bune pentru întărirea sistemului imunitar. În general, ea îmi povestea că nucile, lămâile, prunele şi fructele de pădure au foarte mulţi antioxidanţi şi ne feresc de răceli. În plus, mai folosesc ceaiuri din plante şi fac sport dimineaţa.

@shutterstock, arhivă