Durerea de gât poate fi o iritaţie uşuară, provocată de un ţipăt, poate fi cauzată de alergii sau poate fi chiar şi o afecţiune cronică, de lungă durată, determinată de fumat sau de tumori. Cel mai adesea, însă, este o iritaţie a unei zone a faringelui, cauzată de o infecţie virală, gripă sau răceală. De cele mai multe ori, durerea de gât se tratează cu medicamente antivirale şi analgezice. Numai atunci când declanşează o infecţie bacteriană este nevoie de antibiotice. Iată ce afectează, cel mai frecvent, faringele:

Răceala

Virusul este un agent infecţios care, pentru a supravieţui, se cazează nepoftit într-o celulă vie - sau celulă gazdă. Aici se multiplică, dând naştere la alţi viruşi, care invadează alte celule. Astfel de invazii produc infecţii, mai ales gripă şi răceală, care cauzează dureri de gât, numite şi faringite.

Sunt peste 200 de tipuri de viruşi care produc viroză sau, în termeni populari, răceală. Aceasta se manifestă prin strănut, nas înfundat, dureri de cap, tuse şi, desigur, dureri de gât. În general, este o infecţie minoră, dar contagioasă, care poate dura de la 2 zile la 2 săptămâni.

Dacă nu apar complicaţii, răceala se poate vindeca uşor, doar prin tratament simptomatic. Asta înseamnă repaos la pat, gargară cu apă sărată, aport crescut de lichide, în special apă, vitamina C, aspirină, paracetamol şi medicamente sau siropuri pentru tuse. Trebuie, însă, să consultaţi medicul sau farmacistul în privinţa dozajului sau în cazul în care luaţi medicamente şi pentru alte afecţiuni.

Citeşte şi: Ghid de sănătate pe vreme de pandemie

Gripa

Foarte contagioasă, gripa este o infecţie respiratorie ce cauzează frisoane, febră, disconfort muscular, tuse uscată, dureriri de cap şi dureri de gât. Spre deosebire de răceală, gripa poate provoca complicaţii care ar putea pune viaţa in pericol. Perioada de incubatţe este de 2 zile, iar debutul bolii este brusc, cu frisoane, febră, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, dureri la nivelul globilor oculari, nas înfundat, tuse uscată, lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături şi chiar diaree.

Pot apărea complicaţii, cum ar fi pneumonia gripală, provocată de suprainfecţie bacteriană. În acest caz, este nevoie de tratament cu antibiotice. Altfel, tratamentul este similar cu cel al răcelii: odihnă în cameră aerisită, nu supraîncălzită, consum crescut de lichide, vitamina C şi antitusive. Medicii recomandă vaccinarea antigripală atăt a copiilor, căt şi a adulţilor, ca fiind cea mai eficientă măsură de prevenire a bolii. Alte metode de prevenire şi limitare a răspândirii gripei sunt: spălatul pe mâini regulat cu săpun, acoperirea gurii şi nasului cu un şerveţel în timpul strănutului şi o alimentaţie bogată în legume şi fructe.

Laringita

Laringita acută şi cronică sunt şi ele printre cauzele principale ale durerilor de gât. Cea cronică este o inflamaţie care dureaza mai mult de 15 zile, simptomul dominant fiind răguşeala (disfonia). Afecţiunea poate surveni la orice vârstă, mai frecvent la bărbaţi.

Laringita acută este o inflamaţie de scurtă durată a laringelui, apărută din cauza abuzului vocal, iritaţiei locale sau a unei infecţii. În general, prima manifestare a bolii este modificarea vocii, de la simpla răguşeală, numită disfonie, la vocea abia perceptibilă, culminând cu pierderea totală a capacităţii de a vorbi, adică afonie. Alte simptome sunt tusea, senzaţia de corp străin în găt, durere şi gât uscat. În cazul unei laringite acute infecţioase, pacienţii pot avea şi febră, dureri de cap sau dureri musculare. Cele mai frecvente cauze sunt infecţiile şi abuzul vocal.

Vindecarea durează cam o săptămână, timp în care sunt indicate o serie de măsuri non-medicamentoase: bolnavii trebuie să respire un aer mai umed, să se hidrateze şi să evite vorbitul în şoaptă, care presupune un efort vocal mai mare decât vorbitul normal. Laringitele acute infecţioase au origine virală, deci nu e nevoie de tratament cu antibiotice. Este recemonadat, însă, consultul medical.

Citeşte şi: Ce este bine să ştii despre stafilococul auriu

Alte cauze

Amigdalita, sinuzita, otita, dar şi infecţii cu virusul HIV, cea cu virusul hepatic, rubeola, varicela sunt cauze ce provoacă dureri de gât. Indiferent de cauză, dacă afecţiunile faringelui implică dificultăţi la vorbit, dificultăţi de respiraţie, secreţie salivară excesivă sau dureri severe la înghiţire, trebuie mers urgent la medic.

Sfatul specialistului: Dr. Ruxandra Robciuc, Medic Specialist

Durerea de gât este cel mai frecvent produsă de inflamaţia acută sau cronică a mucoasei faringiene în cadrul unei faringite (infecţia tractului respirator superior). Ea poate fi însoţită şi de alte simptome: febră rinoree, cefalee, răguşeală, reacţie otică (durere de urechi). Faringita este de obicei virală şi poate dura câteva zile. Se poate trata simptomatic cu antiinflamatoare, antipiretice şi vitamina C.

Faringita se poate suprainfecta bacterian şi atunci este necesar un tratament antibiotic, la recomandarea medicului. Cea mai frecventă faringita bacteriană este cea streptococică. Ea afectează cel mai frecvent copiii în colectivităţi. Complicaţiile cele mai frecvente ale faringitei sunt otita medie acută şi sinuzită. Durerea de gât mai poate fi produsă şi de epiglotită , tiroidită sau abces retrofaringian.

Vizita la medic este obligatorie atunci când, după 2-3 zile de tratament, durerea în gât se amplifică sau iradiază în ureche, temperatura nu cedează, creşte disconfortul la înghiţire sau apar chiar dificultăţi de respiraţie.

Medicul poate decide să prescrie un tratament antibiotic, analize de sânge sau exudat faringian sau să trimită pacientul la un medic ORList, dacă va considera necesar.