Friguroşi versus călduroşi. De ce unii sunt mai toleranţi la frig decât alţii
Timp de câteva săptămâni pe an, când iarna cedează locul primăverii şi apoi verii, trăim schimbări climatice considerabile. Astfel că poţi întâlni pe stradă şi oameni înfofoliţi în haine groase coexistă, si persoane în tricouri şi sandale.
La fel se întâmplă şi în birouri, unde termostatele (acolo unde există, desigur), sunt setate la temperatura recomandată de 23 de grade Celsius: unii angajaţi se simt comfortabil în mânecă scurtă, alţii au nevoie de un pulovăr. De ce unora dintre noi ne este mai frig decât altora este întrebarea care încă îi macină pe mulţi cercetători.
Bărbaţii, femeile şi metabolismul
Contrar miturilor, grăsimea şi circulaţia sângelui nu au mai nimic de-a face cu cât de frig ne este. Este adevărat că grăsimea este o barieră şi frigul poate fi resimţit de receptorii din piele puţin mai târziu la persoanele supraponderale decât la cele mai slabe. Acest lucru însă este doar o senzaţie de moment. Cât despre circulaţie, atunci când aceasta este mai lentă, ne „îngheaţă” extremităţile, nu tot corpul.
În realitate, unul din motivele pentru care resimţim aceiaşi temperatură diferit este natura fizică a oamenilor. Atunci când nu fac mişcare, femeile tind să aibă un metabolism mai lent decât bărbaţii, din cauză că au corpuri mai mici şi un raport mai mare între grăsimi şi muşchi. Altfel spus, la bărbaţi musculatura este mai dezvoltată, iar muşchii produc şi menţin mai uşor căldura.
Tot din aceste motive bătrânii sunt mai friguroşi decât tinerii. Cu vârsta, sistemul metabolic încetineşte, iar muşchii slăbesc, deci oamenii resimt mai uşor frigul.
O chestiune de cultură
Şi obişnuinţa joacă un rol decisiv. Dacă de mici sunt crescuţi în medii mai reci, vom umbla în tricou primăvara, fără să ne fie frig. De aceea, majoritatea europenilor care călătoresc în mijlocul verii în New York sau Dubai, de exemplu, tremură de frig prin cinematografele, mall-urile sau restaurantele acestor locuri, din cauza aerului condiţionat care „bubuie”. La fel, americanii care vin în vizită la noi sunt şocaţi de cât de puţin aer condiţionat există în hoteluri, muzee sau birouri.
Schimbările de natură culturală şi adaptabilitatea au efecte dramatice asupra abilităţii omului de a suporta temperaturi estreme. Un exemplu grăitor este cel al scufundătoarelor haenyeo. În secolul al XIX-lea, 22% din femeile de pe insula Jeju din Koreea îşi câştigau existenţa din perle. Pentru asta, ele se scufundau în apa mării, îmbrăcate în costume de baie din bumbac, până la 30 de metri adâncime, ţinându-şi respiraţia timp de 2-3 minute la fiecare scufundare. Iarna, când apa mării avea între 12 şi 14 grade Celsius, femeile haenyeo se scufundau non-stop timp de o oră, apoi se încălzeau vreo trei ore lângă un foc, după care intrau din nou în apă. Din anii 1970, însă, haenyeo au început să poarte costume de scafandru, iar 10 ani mai târziu au realizat că toleranţa lor la frig s-a diminuat considerabil.
Dă vina pe creier
Ultimele cercetări au realizat că, pe lângă factorii fiziologici şi culturali, senzaţia de frig sau de cald este dictată şi de mintea noastră. Într-un studiu făcut în SUA, cercetătorii au cerut participanţilor să privească un video în care oamenii îşi băgau mâinle în apă extrem de rece. Doar privind imaginile, participanţii au început să-şi simtă propriile mâini reci.
Un alt studiu, de astă dată făcut în Spania, a cerut participanţilor să-şi privească braţele, proiectate pe un ecran, în timp ce li se aplica o sursă de căldură pe încheieturile mâinilor. Pe ecran, braţele lor deveneau când verzi, când albastre, când roşii, iar de cum vedeau culoarea roşie, participanţii aveau o senzaţie de arsură în jurul încheieturilor.
Percepţia subiectivă a temperaturii a avut ca rezultat tratamente creative pentru pacienţii cu arsuri grave. Hunter Hoffman, David Patterson şi Sam Sharar de la Universitatea din Washington au creat un joc virtual numit „Lumea zăpezii”. Acesta presupunea o imersiune virtuală într-un mediu de gheaţă, iar pacienţii cu arsuri grave care îl jucau suportau mai bine durerea în timpul tratamentelor decât cei injectaţi cu morfină.
Deci, dacă termometrul îţi spune că afară sunt 17 de grade Celsius, iar tu te aştepţi să-ţi fie frig dacă ieşi afară în tricou, cu siguranţă îţi va fi frig. Pe de altă parte, dacă vezi soarele strălucind şi ieşi afară în mânecă scurtă convins fiind că este cald, nu-ţi va fi frig chiar dacă temperatura este destul de scăzută.
