5 motive pentru care ne poate durea în piept
Durerea din piept este întotdeauna un semnal de alarmă care ne face să ne întrebăm: „Oare am probleme cu inima? Ar trebui, oare, să sun la 112?”. Hai să vedem ce poate arăta o asemenea stare şi când este vorba de ceva care ne ameninţă viaţa.
Numim „durere în piept” acea senzaţie dureroasă, ascuţită sau surdă, ca o apăsare sau ca o arsură, care apare în zona toracelui, de la stern şi până în partea superioară a abdomenului. Cauzele acestei stări neplăcute pot fi cardiovasculare, dar simpomul poate fi cauzat şi de afecţiuni de natură digestivă, respiratorie, osteoarticulară sau chiar psihologică.
1. Principala cauză, cardiovasculară
Angina pectorală este o durere ca o gheară care apare în zona pieptului, dar care se întinde şi pe braţul stâng sau pe ambele braţe, spre gât şi bărbie, spre stomac sau spre omoplaţi. Odată cu înaintarea în vârstă sau ca urmare a unui stil de viaţă nesănătos, arterele care irigă muşchiul inimii (miocardul) se îngustează: pe pereţii lor se depun grăsime şi colesterol sau aşa-numitele plăci de aterom. În consecinţă, cantitatea de sânge oxigenat care ajunge la inimă este mai scăzută, iar muşchiul nu se mai contractă eficient. Angina pectorală nu dispare indiferent de poziţia în care se aşază pacientul, dar este atenuată de administrarea de nitroglicerină sub limbă. Netratată de la început, afecţiunea evoluează, iar porţiuni ale muşchiului inimii ajung să nu mai fie deloc irigate (hrănite) şi mor. Aşa apare infarcul de miocard, o urgenţă cardiovasculară care se manifestă prin durere foarte puternică în partea stângă a pieptului, însoţită de vărsături, transpiraţii şi stare generală alterată.
Durerea în piept poate apărea şi în alte afecţiuni cardiovasculare, fiind însoţită de palpitaţii, dificultăţi în respiraţie sau de ameţeală, care se pot agrava când stăm întinşi pe spate sau când înghiţim alimente. Iată de ce este importantă monitorizarea atentă a simptomelor, vizita la medicul de familie şi, apoi, la cardiolog, pentru identificarea cauzelor, precum şi pentru diagnostic şi tratament.
2. Când are cauză digestivă
Unele afecţiuni ale tractului digestiv sunt însoţite de o senzaţie dureroasă care pare a fi localizată în piept. Ulcerul peptic, o „rană” a peretelui interior al stomacului, se manifestă prin durere situată între stern şi ombilic, prin greaţă şi balonare după mese, vărsături sau scaun negru. Dacă durerea este situată în partea inferioară a toracelui, sub coastele din dreapta, şi este însoţită de aceleaşi simptome digestive şi de gust amar, poate fi vorba de o colică biliară. Pancreatitele acute şi cronice au tablouri clinice îngrijorătoare: abdomen dur, greaţă şi vărsături, bătăi puternice ale inimii, stare generală alterată până la şoc în forma acută şi pierdere în greutate, precum şi icter în pancreatita cronică. În ambele afecţiuni apare o durere intensă resimţită în abdomenul superior sau chiar în piept. Refluxul gastroesofagian, adică întoarcerea conţinutului stomacului în segmentele superioare ale tubului digestiv, poate fi însoţită de durere-arsură în zona inimii.
3. Afecţiuni pulmonare care dau durere toracică
Plămânul este acoperit de un ţesut numit pleură, format din două foiţe între care se află un strat de lichid. Pleurezia este inflamarea acestui ţesut ca urmare a unei infecţii, a unui traumatism cu pătrunderea aerului din plămân în cavitatea toracică sau a altor boli autoimune ori a unor tumori maligne. O astfel de durere în piept este însoţită de dificultăţi în respiraţie şi se intensifică la tuse sau la strănut. Pneumonia are ca simptom durerea toracică, dar la care se adaugă febra, frisoanele şi tusea cu expectoraţie. Hipertensiunea pulmonară apare din cauza presiunii crescute a sângelui din arterele pulmonare, care determină inima să depună un efort suplimentar. Simptomele sunt asemănătoare celor din angina pectorală. Durerea poate fi, uneori, consecutivă astmului bronşic, alături de inspiraţie şuierătoare şi de dificultatea de a expira aerul.
4. Când are cauză osteo-musculară
Fracturile coastelor sunt dureroase, iar intensitatea creşte la tuse şi chiar la respiraţie. Zona este roşie şi tumefiată. Întinderile musculare în urma suprasolicitării sau chiar a unui efort de a tuşi pot fi cauze ale durerii în zona pieptului.
5. Când tristeţea „apasă” inima
O veche metaforă asociază tristeţea cu durerea de inimă. Psihiatria confirmă că senzaţia de apăsare dureroasă din zona pieptului este unul dintre simptomele depresiei. La aceasta se adaugă şi alte semne şi comportamente mai specifice. De asemenea, atacul de panică este adesea confundat cu infarctul de miocard, pentru că se manifestă prin teamă intensă şi senzaţia morţii iminente, durere în piept şi senzaţie de sufocare.
Aşadar, durerea din piept poate fi însoţită de un caleidoscop de simptome care pot imita afecţiuni ale organelor vecine sau pot avea cauză psihologică. Doar medicul, prin consult şi investigaţii, poate face deosebirea dintre tipurile de durere şi poate lua o decizie pentru tratarea lor.
Sfatul specialistului
Dr. Ana Maria Vlădoianu, medic specialist cardiolog, MedLife Arad
Durerea în piept reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome, care îndeamnă pacientul să se prezinte la medic. Există numeroase cauze care pot provoca senzaţia de durere în piept. În timp ce unele dintre ele sunt banale, fără a fi expresia unei boli severe, altele reprezintă urgenţe medicale majore, ce ameninta viaţa şi trebuie recunoscute imediat atunci cand apar. Sursa durerii în piept poate fi orice afecţiune a peretelui toracic sau a organelor intratoracice, cum ar fi inima, plămânii, pleura, esofagul, aorta, diafragmul. De asemenea, durerea poate iradia de la nivelul abdomenului sau al coloanei vertebrale. În concluzie, dacă durerea în piept a survenit brusc, dacă este intensă, cu caracter de constricţie, apăsare, strivire, dacă este localizată în spatele sternului, dacă iradiază în umăr, în ambele braţe, la baza gâtului sau în mandibulă, dacă se însoţeşte de dificultate la respirat, tulburări ale ritmului cardiac, transpiraţii reci, paloare, anxietate, greaţă, cu mare probabilitate vorbim despre debutul unui infarct de miocard. Dacă aceste simptome persistă mai mult de 15 minute, este vital să sunaţi la 112.
