Cum să rămâi sănătos după 50 de ani
Organismul uman se schimbă cu vârsta. Deşi celulele noastre se reînoiesc constant, îmbătrânirea este inevitabilă. Până la urmă, nimeni nu este nemuritor. Asta nu înseamnă, însă, că după 50 de ani ne punem viaţa în cuier şi ne aşteptăm soarta. Chiar şi la o vârstă înaintată putem avea o sănătate de fier, dacă evităm aceste greşeli, de multe ori cu deznodăminte fatale.
Ţine-ţi prietenii aproape
De la o vârstă, devenim din ce în ce mai morocănoşi, mai pesimişti şi mai mofturoşi. Mulţi oameni trecuţi de 50 de ani, în special cei rămaşi fără partenerul de viaţă, se retrag în sine. Rareori îşi contactează prietenii şi, şi mai rar se întâlnesc cu aceştia. Iar acest lucru nu se întâmplă doar acum, în vreme de pandemie.
Sigur, singurătatea este benefică ocazional, dar atunci când este constantă, poate ucide. Un studiu din 2018 a demonstrat chiar că izolarea poate dubla riscul unei persoane de a muri de o boală cardiovasculară. De asemenea, distanţarea socială pe timp îndelungat creşte riscul de depresie, declin cognitiv, obezitate şi poate slăbi sistemul imunitar. Deci, chiar dacă nu ai chef, nu lăsa pe altădată o conversaţie sau o întâlnire cu oamenii dragi.
Mai puţină sare-n bucate
În special în ţările vestice, tensiunea arterială tinde să crească odată cu vârsta. De ce? Din cauza dietei! De când alimentaţia a devenit o industrie, papilele noastre gustative s-au obişnuit cu mâncăruri procesate, grase şi sărate. Ba mai mult, acestea au devenit o adicţie.
Pe de altă parte, în comunităţi mai sărace, mai izolate sau mai tradiţionale, unde industria alimentară nu a ajuns, oamenii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Unul dintre secretele lor este consumul mic de sodiu - adică de sare. Aproximativ 90% din sodiul pe care îl consumăm provine din sare.
Reducerea cantităţii de sare adăugată în mâncare aduce beneficii de sănătate chiar şi la persoanele vârstnice. Unul dintre aceste beneficii este reducerea tensiunii arteriale, ce poate fi observată la doar două săptămâni de hrană cu mai puţină sare. Implicit, acest lucru reduce riscul unui atac de cord sau a altor boli cardiovasculare.
Ia-o înaintea cancerului colorectal
În SUA, persoanele între 50 şi 75 de ani sunt sfătuite să se testeze periodic pentru cancerul colorectal. Testarea, care presupune o colonoscopie, poate depista polipi precanceroşi, care sunt principala sursă de cancer colorectal. De asemenea, poate să descopere boala în stadii incipiente, când se poate trata uşor.
După vârsta de 75 de ani, colonoscopia are atât beneficii, cât şi riscuri. De aceea este o decizie individuală, luată cu ajutorul doctorului.
Îngrijeşte-ţi oasele
Pe măsură ce îmbătrânim, riscul apariţiei osteoporozei creşte. Este boala care slăbeşte oasele şi creşte riscul de fracturi. Iar, unele fracturi pot duce chiar la deces. Cea mai periculoasă este fracturarea şoldului - statisticile arată că un sfert din persoanele de peste 50 de ani care au suferit o fractură de şold, au murit într-un an de la accident.
Riscul apariţiei osteoporozei este mai mare la femei. De altfel, boala apare mai des la femei decât un atac de cord, accident vascular cerebral şi cancer de sân combinate. Mai mult, una din două femei îşi rup un os din cauza osteoporozei.
Boala însă poate fi prevenită cu o dietă bogată în calciu şi vitamina D. Deşi rareori se vorbeşte despre acest lucru, un alt mod de a întări oasele este mişcarea fizică. Mersul pe jos şi exerciţii zilnice ţin la distanţă obezitatea, care suprasolicită oasele.
Bea mai multă apă
Ştim cu toţii că hidratarea este importantă, dar este ea o chestiune de viaţă şi de moarte. Cercetătorii spun că "da"! Chiar dacă nu ţi-e sete, fă-ţi obiceiul de a bea un pahar de apă măcar o dată la două ore. În special copiii şi vârstnicii au cel mai mare risc de a suferi cele mai grave consecinţe ale deshidratării.
Persoanele de peste 50 de ani au un volum mai mic de apă în organism. În acelaşi timp, senzaţia de sete se diminuează odată cu vârsta. Asta nu înseamnă, însă, că nu au nevoie de apă. Dimpotrivă! Hidratarea insuficientă poate duce la insolaţii potenţial fatale, boli renalesau şoc hipovolemic (şocul volumului redus de sânge).
De câtă hidratare avem nevoie, variază de la persoană la persoană. În general, femeile au nevoie de 2,7 litri de fluide, iar bărbaţii de 3,7 litri (alcoolul şi băuturile carbogazoase nu se includ, având, de fapt, efect de deshidratare). Aproximativ 20% din fluide provin din hrana zilnică.