Sunt eficiente dermatocosmeticele în tratarea acneei?
Acneea este, cu siguranţă, cea mai comună afecţiune a pielii, fapt pentru care de-a lungul timpului au apărut pe piaţă o multitudine de produse dermatocosmetice care promit să trateze aceasta problemă. Doamna doctor Adina Şerban, specialist dermatolog în cadrul Clinicii Hebra Dermatologie, spune că formele de acnee pot varia de la un pacient la altul, la fel şi eficienţa unor astfel de produse, rezultate mulţumitoare fiind obţinute doar în cazurile uşoare sau moderate.
Specialiştii dermatologi recomandă ca, din multitudinea de produse cosmetice de pe piaţă destinate tratarii acneei, să ne orientăm către cele dermatoscosmetice, care în general au trecut prin teste clinice riguroase şi şi-au dovedit eficienţa şi siguranţa.
“Dermatocosmeticele pot fi folosite încă de la pubertate, atunci când apar primele semne de acnee, ba chiar preventiv în perioada adolescenţei. Aceste produse sunt eficiente ca monoterapie în cazurile uşoare sau moderate de acnee, dar de cele mai multe ori ele însoţesc ca tratament adjuvant terapii farmacologice topice sau sistemice recomandate de medicul dermatolog. În cazurile de hiperandrogenism, de acnee indusă hormonal, dermatocosmeticele nu au eficienţă ca monoterapie, ci doar în completarea tratamentelor hormonale”, explică doamna doctor Adina Şerban.
Dermatocosmeticele se găsesc, de obicei, în farmacii, însa paleta de opţiuni este largă: creme, loţiuni de curăţare, geluri, spume, măşti, tratamente s.a., astfel încât ajutorul farmacistului sau beauty adviser-ului poate fi util în alegerea unor produse cât mai apropiate de nevoile specifice ale fiecărei persoane, în functie de tipul de ten.
Cum functioneaza dermatocosmeticele
Produsele dermatocosmetice acneice functionează în moduri diferite, în functie de ingredientele lor active, care, în general, au ca scop inhibarea principalelor mecanisme implicate în etiopatogenia acneei: excesul de sebum, keratinizarea anormală, colonizarea bacteriană şi inflamaţia.
“Astfel, dacă dorim diminuarea secreţiei de sebum, trebuie să căutăm produse care au în componenţa lor nicotinamidă si antioxidanţi, precum cei din ceaiul verde sau derivaţi de vitamina C. Keratinizarea anormală implicată în formarea comedoanelor poate fi combătută prin utilizarea produselor pe bază de acid salicilic, acid linoleic, alfa-hidroxi acizi, lipo-hidroxi acizi si retinaldehida, derivat de vitamina A. Efect antibacterian îl au acidul lauric, retinaldehida şi sărurile de zinc. În cazurile de acnee inflamatorie e bine să folosim produse ce conţin nicotinamidă, zinc şi acid alfa linolenic”, recomandă specialistul dermatolog.
Este de evitat utilizarea lor în cazul copiilor, atâta vreme cât nu exista indicaţia medicului. Trebuie avută mare grijă cu aplicarea produsele pe bază de acid salicilic copiilor mici, deoarece acesta este absorbit şi poate induce afecţiuni grave sistemice.
Ce efecte adverse pot apărea
Cea mai frecventă reacţie adversă întâlnită după folosirea de produse dermatocosmetice este iritaţia sau roşeaţa cutanată, apărută în special după aplicarea de creme pe bază de retinaldehidă.
“Iritaţia poate fi însoţită de fotosensibilitate şi de uscăciune, descumarea pielii - efecte care pot fi combătute prin aplicarea unor creme hidratante şi a unor creme cu factor de protecţie solară. Însă cele mai grave efecte adverse pot apărea pe timpul sarcinii sau lactaţiei, de aceea produsele pe bază de derivati de vitamina A nu trebuie utilizate în perioadele anterior menţionate”, atenţionează doamna doctor Adina Şerban.
Odată descoperit produsul care conţine ingredientul activ potrivit în combaterea formei de acnee cu care ne confruntăm, este recomandată utilizarea lui timp de până la 8 săptămâni înainte de a decide dacă acesta este eficient sau nu. În cazul în care nu apar rezultate mulţumitoare după această perioadă, este indicată o vizită la medicul dermatolog, care poate recomanda – pe lângă dermatocosmetice – un tratament farmacologic topic şi/sau sistemic şi poate efectua proceduri specifice precum peelingul chimic, mezoterapia, IPL-ul.
Sursa foto: hellodoktor.com
