Gelozia între fraţi. 4 ponturi s-o învingi
Gândul că trebuie să împartă dragostea părinţilor îi pune pe jar pe micuţi. Gelozie, competiţie, spirit de posesie, iată doar câteva cauze ale disputelor dintre fraţi. Există oare o cale de a readuce pacea în familie?
Poate fi vorba despre o jucărie sau despre ultima bucăţică de prăjitură... Totul se termină cu ţipete şi reclamaţii.
Diferenţa de vârstă este un factor important în relaţia dintre fraţi. Când este mică,reuşesc să aibă jocuri comune şi o anumită complicitate.
Dacă îi separă cinci sau şase ani, impulsurile agresive ale fratelui mai mare vor fi înlocuite de tandreţe,pentru că el deja s-a bucurat de statutul de copil unic şi va accepta mai uşor că mama încă are un „odor”.
Pe de altă parte,când copilul cel mare abia trece de 3 ani,venirea pe lume a unui frăţior sau a unei surioare este dureroasă pentru că nu este pregătit să-şi „împartă” mama cu altcineva. Ce-i de făcut în această situaţie?
Poţi să previi crizele de gelozie înainte de naştere
Este de preferat să discuţi cu copilul puţin înainte de naşterea fratelui mai mic.
Dacă află prea devreme,va fi prea nerăbdător să trăiască evenimentul,iar dacă vorbeşti cu el prea târziu (eventual chiar atunci când noul membru al familiei vine acasă),copilul nu se poate adapta la timp pentru această schimbare.
Sunt multe feluri în care poţi să-l pregăteşti pentru toate acestea:îl poţi implica în pregătirile dinaintea naşterii,lăsându-l să aleagă numele bebeluşului,locul unde vor fi aşezate pătuţul şi jucăriile.
Fii atentă însă! Numeşte-l pe mezin „frăţior“ sau „surioară“ şi nu „bebeluşul mămicii“.
De asemenea,ai putea să-l iei cu tine la ecografii. Aşa îl va vedea pe frăţior şi-i va auzi bătăile inimii.
Cum să eviţi conflictele din... faşă
În primele luni de viaţă ale mezinului,„cel mare“ începe să se simtă neglijat.
Aşa că e bine ca mama să-i explice tot ce se întâmplă şi să-l asigure că iubirea părinţilor va fi la fel pentru ambii copii.
Mai mult,ar putea să-l înveţe de la început să-şi protejeze fratele sau surioara.
Când vezi că se poartă frumos cu bebeluşul,laudă-l şi recompensează-l cu o îmbrăţişare. Se va simţi apreciat.
Este important să nu dai vina mereu pe copilul cel mic,atunci când nu-i poţi împlini celui mare o dorinţă.
În loc să-i zici:„Nu putem merge în parc, pentru că frăţiorul tău trebuie să doarmă!“, spune:„Vom merge în parc, după ce mănânci“.
Un rol nou, acela de mediator!
Chiar dacă ai fost de faţă când a început cearta,este mai bine să stai deoparte şi să observi cine este vinovatul.
Aşa nu vei nedreptăţi pe nimeni. Dacă vrei să faci pace,poţi începe prin a-i lăsa pe beligeranţi să-şi spună păsul.
Ţi se va părea o eternitate,dar ascultă varianta fiecăruia şi află cine a început fără să întrebi direct.
Altfel, fiecare va vrea să te convingă că el are dreptate. Dacă împăcarea întârzie,jocurile în care fac echipă îi vor constrânge să uite disensiunile şi să lupte cot la cot.
Gelozia,care mai persistă uneori,poate fi ştearsă dacă fraţii se simt apreciaţi.
O după-amiază în care băieţelul îţi arată cât de bine joacă fotbal,în timp ce sora lui pictează,este pansamentul perfect pentru rănile după micul lor război.
Stabileşte regulile împreună cu ei!
Pentru a preîntâmpina alte neînţelegeri,ajută-i pe copii să-şi stabilească propriile limite.
De pildă,lasă-i să decidă singuri cât stă fiecare la calculator sau să-şi împartă jucăriile şi să ceară voie pentru a se juca.
Vor învăţa să negocieze,să formuleze argumente,să anticipeze reacţii.
Regulile casei le stabiliţi tot împreună:să împartă lucrurile între ei,să nu-şi vorbească urât,să nu se lovească.
Pentru cel care le încalcă,anunţă sancţiunile şi aplică-le atunci când este nevoie.
Nu uita să-i arăţi copilului mai mare dragostea ta şi fă-ţi timp să-i citeşti o poveste la culcare sau să vă jucaţi măcar la sfârşit de săptămână! În acest fel nu se va simţi neglijat.
Sursa foto: cacklescorner.com
