Bârfa, între bine şi rău
Peste 60% din conversaţiile zilnice vizează o a treia persoană, arată numeroase studii. Este această practică folositoare sau nu? Indiferent de răspuns, un lucru este cert: nu lipseşte din viaţa noastră.
Simţim nevoie de a şti cât mai multe detalii despre cei din jur şi de a emite judecăţi despre ei. Câteva cuvinte răutăcioase împărtăşite cu ton de confidenţă despre prietenii,colegii sau rudele apropiate – trebuie să recunoaştem-ne fac să ne simţim bine. Ştim cu toţii că e greşit să bârfim. Şi atunci,de ce ne complacem în această plăcere vinovată? Pentru că bârfa construieşte legături sociale,spun cercetătorii. Doi oameni care nu se ştiu foarte bine se vor apropia unul de celălalt dacă au în comun aceeaşi dorinţă de a discuta pe la spate o a treia persoană.
Clevetirea ajută socializarea
În ultimii ani,cercetările cu privire la efectele pozitive ale bârfei au proliferat. Această îndeletnicitre este acum privită de oamenii de ştiinţă ca o modalitate de a afla mai multe despre normele culturale,de a ne apropia de ceilalţi,de a coopera.
Deşi pare ciudat,parcticată moderat,bârfa poate duce la dezvoltarea capacităţilor cognitive. Antropologul Robin Dunbar spune că această practică a dus,în timp,la dezvoltarea evolutivă a creierului uman. Teoria lui este susţinută şi de profesorul de psihologie Frank T. McAndrew care susţine că strămoşii noştri au fost nevoiţi să se adapteze şi să-şi dezvolte limbajul articulat,ducând vorba mai departe.
O autoevaluare pozitivă
Cu toate că femeile sunt etichetate ca fiind campioane la acest capitol,nici persoanele de sex masculin nu se lasă mai prejos. Potrivit unui studiu coordonat de Elena Martinescu,cercetător la Universitatea din Groningen,Ţările de Jos,când îi vorbim pe ceilalţi,de bine sau de rău,ne comparăm cu ei şi ne autoevaluăm pozitiv. Cercetarea mai arată şi că femeile care sunt victimele bârfelor negative sunt mai reţinute,se protejează de cei care le vorbesc pe la spate,pe când bărbaţii,când aud discuţii pozitive depre alţii,îi văd pe aceştia din urmă ca indivizi ameninţători.
Ne dă o stare de bine
Când îi vorbim pe la spate pe cei din jur,le accentuăm defectele,făcând ca imperfecţiunile noastre să pară mici în comparaţie cu ale lor,şi chiar ne punem într-o lumină favorabilă,dacă facem asta prezentând cu umor şi relaxare detaliile negative despre cei vizaţi.
Jos cu frustrările!
Eşti supărată pe o anumită persoană? Nu-i aşa că după ce spui lucruri răutăcioase despre ea,te simţi mai bine? Asta arată că,vorbind despre comportamentul cuiva şi primind un răspuns pozitiv de la cei cu care bârfim,ne descărcăm de tensiunile emoţionale,de neplăcerile cauzate de cineva. În felul acesta,reuşim să trecem mai repede peste supărări,susţin specialiştii.
Sancţiune şi dezonoare
Bârfa poate fi considerată şi o pedeapsă contra celor care se abat de la normele şi valorile unui grup,în acest caz,această îndeletnicire având putere nimicitoare. Psihologii spun că odată ce reputaţia unei persoane este pătată,este foarte greu să fie reabilitată. Interesant este că răspândirea veştilor neplăcute îi uneşte pe oameni mai mult de cât o fac informaţiile pozitive despre o anumită persoană. Dar,multe studii şi experienţele celor care au fost ţintele bârfei arată că această îndeletnicire duce la dezvoltarea fricilor,resentimentelor,stresului la locul de muncă şi chiar la scăderea productivităţii şi la apariţia multor boli.
Motivele pentru care bârfim
• Pentru a ne simţi superiori celorlalţi
Oamenii care nu au o părere bună despre ei se simt mai bine,pentru o scurtă perioadă,când îi vorbesc pe la spate pe cei din jur.
• Din plictiseală
Când nu putem genera discuţii interesante bazate pe cunoştinţe sau idei,bârfa poate trezi interesul oamenilor.
• Din invidie
Mulţi bârfesc pentru a-i răni pe cei care sunt buni în ceea ce fac,sunt talentaţi sau au un trai de viaţă mult mai bun decât ei.
• Pentru a capta atenţie
Mulţi reuşesc să fie în centrul atenţiei temporat divulgând una-alta despre o anumită persoană.