Substanţă ceroasă, asemănătoare grăsimilor, colesterolul se găseşte în fiecare celulă din corp sub formă de lipoproteinele HDL şi LDL, „pacheţele‟ mici din sânge, care au grăsimi (lipide) în interior şi proteine în exterior. Acestea transportă colesterolul în tot corpul.

HDL sau colesterolul bun

Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), cunoscute sub numele de colesterol bun, au un impact favorabil asupra cantităţii totale de colesterol. Cu cât nivelul de HDL este mai mare, în cadrul colesterolului total, cu atât este mai bine. Însă nu este uşor să ţii la cote maxime acest tip de colesterol, în mod special din cauza factorilor care ţin de stilul de viaţă dezechilibrat, de dieta nesănătoasă, de fumat, de lipsa activităţii fizice, de kilogramele în plus, de diabetul de tip 2 sau de factorii ereditari.

LDL sau colesterolul rău

„Oaia neagră‟ din familia colesterolului, LDL-ul trebuie menţinut la cel mai scăzut nivel posibil. Deşi medicamentele cu statine pot ajuta, dieta echilibrată contează şi ea când vine vorba despre reglarea nivelului total de colesterol. Este bine să ştii că LDL creşte dacă meniul este bogat în grăsimi saturate şi „trans‟, numite şi acizi graşi trans – aceasta este grăsimea fabricată, utilizată pentru a creşte durata de valabilitate a produselor alimentare.

Ce sunt trigliceride

Trigliceridele reprezintă cel mai frecvent tip de grăsime din corp, însă nu are legătură cu colesterolul. Cu toate acestea, ele sunt măsurate, deoarece nivelurile mari cresc riscul de apariţie a aterosclerozei – caracterizată prin acumulare de plăci grase pe pereţii arterelor – şi măreşte riscul de boli de inimă şi de accident vascular cerebral.

Cum se măsoară colesterolul

Pentru a analiza nivelul de colesterol, se utilizează un test de sânge numit panou de lipoproteine, care măsoară inclusiv trigliceridele.

Scorul total de colesterol este calculat folosind ecuaţia: nivel HDL + nivel LDL + 20% din nivelul trigliceridelor.

De ce e importantă testarea periodică

Menţinerea nivelului total de colesterol din sânge într-un interval sănătos este importantă pentru persoanele de toate vârstele, indiferent dacă au sau nu boli de inimă. Mulţi oameni au un nivel ridicat, însă află doar atunci când îşi fac analize de rutină. Iar asta se întâmplă, deoarece colesterolul mărit nu provoacă simptome. Peste vârsta de 20 de ani, la recomandarea medicului de familie, este indicată analiza nivelului de colesterol.

Interpretarea valorilor

Colesterolul total este clasificat după cum urmează:

• Nivel dorit: sub 200 mg / dL;

• Nivel ridicat la limită: 200-239 mg / dL;

• Nivel foarte ridicat: egal sau mai mare de 240 mg / dL.

Nivelul total de colesterol reflectă riscul de boli de inimă. În general, cu cât valorile sunt mai mari, cu atât riscul este mai mare.

Ştiai că…

…cercetătorii de la Institutul Max Planck, din Germania, au descoperit în urma unui experiment că alimentele bogate în colesterol protejează creierul de boala Pelizaeus-Merzbacher, o tulburare neurologică rară?

…un program de sport, bazat pe exerciţii aerobice şi de rezistenţă, desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp, creşte nivelul de HDL?

…când sunt însărcinate, femeile pot avea un nivel ridicat de colesterol? Este o situaţie fiziologică care revine la normal după aproximativ o lună după naştere.

…şi copiii se pot confrunta cu această problemă? Medicii recomandă evaluarea colesterolului încă de la vârsta de nouă ani. Riscul cel mai mare îl au copiii supraponderali şi cei care au în familie rude cu un istoric în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Adevărat şi fals despre colesterol

1. Statinele sunt medicamente care scad colesterolul?

Adevărat. Inhibitorii de HMG-CoA reductază, cunoscuţi sub numele de statine, sunt o clasă de medicamente care scad nivelul colesterolului din sânge. Statinele reduc producţia de colesterol de către ficat, prin blocarea unei reacţii enzimatice în procesul de sinteză a colesterolului.

2. „Plăcile‟ sunt depozite de colesterol din vasele de sânge şi artere?

Adevărat. Termenul generic „placă‟ se referă la depunerea colesterolului şi a altor substanţe pe pereţii vaselor de sânge, compromiţând, în cele din urmă, circulaţia sângvină. Boala cardiovasculară apare atunci când placa de colesterol obstrucţionează arterele coronare, care furnizează sânge inimii. Blocarea completă a arterei coronare duce la o întrerupere a fluxului de sânge către inimă, altfel spus, la atac de cord. De asemenea, se pot forma la nivelul plăcilor şi cheaguri de sânge, care pot obstrucţiona arterele.

3. În afară de medicamente, nu avem alte măsuri eficiente împotriva creşterii colesterolului.

Fals. Atât adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cât şi medicamentele pot ajuta la prevenirea creşterii colesterolului şi în combaterea hipercolesterolemiei. Un program de activitate fizică regulată, tip cardio, şi un plan alimentar echilibrat pot favoriza reducerea nivelului de colesterol rău. Uneori, este necesară şi administrarea unui tratament medicamentos, dar dieta sănătoasă şi mişcarea pot face minuni în reglarea nivelului total de colesterol.

Ce poţi face pentru a modifica pozitiv valorile

Sunt multe măsuri pe care le poţi lua pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a arterelor:

• Măsoară periodic nivelul de colesterol, ca să poţi ajusta din vreme eventualele creşteri de colesterol rău.

• Limitează sau evită mâncarea bogată în grăsimi saturate. Optează pentru alimente cu fibre alimentare şi grăsimi nesăturate.

• Fii activă în fiecare zi! Se recomandă efectuarea a minimum 150 de minute, până la 300 de minute de activitate fizică pe săptămână, aproximativ trei sferturi de oră pe zi, incluzând mers alert, alergare, plimbări lungi.

• Renunţă la tutun! Fumatul afectează vasele de sânge, accelerează întărirea arterelor şi creşte considerabil riscul de boli de inimă.

• Informează-te asupra istoricului medical al familiei. Dacă părinţii tăi sau alţi membri ai familiei au colesterol ridicat, probabil că ar trebui să îţi măsori nivelul de colesterol mai des. Medicul te va îndruma în acest sens.

Bine de ştiut! Colesterolul provine în proporţie de 20% din alimentaţie, restul fiind produs de ficat.

Citeşte în continuarea interviul acordat de medicul cardiolog Livia Traşcă