Cafeaua, interzisă și considerată viciu nepatriotic. Motivul are de-a face cu berea nemțească
În 1779, în Berlin sau Magdeburg, cum i se spunea pe-atunci, era o dimineața friguroasă, în care muncitorii se îndreptau spre muncă, iar un militar prusac bântuia pe la ferestrele oamenilor. Mirosea profund. Voia să se convingă de ceva anume, iar, când o anumită aromă se făcea prezentă, fluiera imediat pentru a-i chema pe colegii lui, cei care forțau intrarea în cada omului și îl arestau pe cel care îndrăznea să-și bea cafeaua de dimineață. Pentru că, da, cafeaua era interzisă!
Mental Floss ne dezvăluie cum Frederic al II-lea al Prusiei a angajat un department întreg al poliției, compuse din 400 de oameni, ca să miroasă prin fața caselor oamenilor și să depisteze cine încălca legea. Pentru că regele Prusiei considera cafeaua un viciu nepatriotic și nesănătos. De ce nepatriotic?
Cafeaua este unul dintre produsele esențiale ale momentului, însă, secole întregi, a fost considerată un drog periculos. În 1511, a fost interzisă în orașul arabic Mecca, chiar lângă portul Mocha, care era sursa de proveniență a boabelor arabica. În secolul al XVII-lea, sultanul Murad al IV-lea era convins, de asemenea, de proprietățile negative ale cafelei. Dacă erai prins bând cafea, la prima abatere erai bătut, la a doua, erai înecat de-a dreptul.
Inamicul economiei
Frederic al II-lea a preluat tronul Prusiei în 1740 și, extrem de conservator cum era, considera cafeaua un viciu străin, un adversar de nedorit pentru tradiționala și naturala băutură a germanilor – berea! Mai mult, nu era percepută ca ceva benefic pentru economie. În economia secolului al XVIII-lea, importurile nu erau văzute cu ochi buni. Cu alte cuvinte, se considera că, dacă banii intră în țară, e bine, dacă banii ies din țară, nu e bine.
Regele n-a îndrăznit niciodată să interzică cu totul și pe față cafeaua. Nu. El le cerea vânzătorilor și distribuitorilor să-și facă rost de licență, însă, la fel de bine, liderul Prusiei făcea astfel încât acea licență să fie atât de greu de obținut, chiar imposibil, încât doritorii să renunțe pur și simplu.
Însă pofta oamenilor pentru cafea era destul de mare, așadar, după moartea Regelui Frederic al II-lea, succesorul lui a anulat legea care interzicea consumul de cafea, în 1786. Totuși ce l-a determinat pe Regele Prusiei să interzică asemenea produs popular – cafeaua?
Omul plăcerilor
Frederic al II-lea era un om al plăcerii. Francofon veridic, și-a numit palatul "Sanssouci", ceea ce înseamnă în franceză "fără nicio grijă". În copilărie, tatăl lui era destul de strict și-l considera pe băiat prea efeminat. Mai târziu, crudul părinte a ordonat execuția celui mai bun prieten al lui Frederic și, de fapt, a iubitului său chiar în fața viitorului rege, care plângea în pumni din cauza pierderii suferite.
Forțat să se maturizeze și să devină un militar strict și eficient ca tatăl său, Frederic a fost nevoit să renunțe la viața de huzur atunci când a devenit Rege. De fapt, a renunțat la plăcerile din viața lui, la tot ceea ce îl făcea pe el fericit. Și, după cum era de așteptat, orice mică plăcere – până și savurarea unei căni de cafea – devenise o problemă pentru neiertătorul Rege. Astfel, a interzis cafeaua!
Foto - Shutterstock