Femeile şi bărbaţii, inegali în faţa efectelor nocive ale alcoolului. Cine şi de ce este mai afectat de excesul de băutură

1 shutterstock 160632413 jpg jpeg

În perioada pandemiei, a crescut consumul de alcool. Specialiştii atrag atenţia asupra efectelor negative ale alcoolului, care trebuie să fie evitat sau consumat în cantităţi moderate.

Se ştie că marii băutori de alcool sunt bărbaţii, dar şi femeile obişnuiesc să îşi înece amarul în băutură. Este bine de ştiut că reprezentantele sexului frumos sunt mai afectate de consumul de alcool decât bărbaţii.

Astfel, genetic, femeile sintetizează o cantitate cu circa 50% mai mică de enzime implicate în metabolismul alcoolului. Prin urmare, în cazul femeilor, consumul de alcool este de două ori mai periculos decât în cazul bărbaţilor. Unele studii realizate până în prezent au arătat că femeile care consumă alcool în cantităţi mari sunt mai predispuse la cancer de sân.

Ce înseamnă consum moderat

Se consideră că un adult sănătos poate bea zilnic 40 g de alcool fără să-şi pună sănătatea în pericol. Această cantitate se găseşte în 100 ml de băutură alcoolică tare (votcă, coniac, whisky), în 350-400 ml de vin ori în 800 ml de bere.

Este important să existe cel puţin 2 zile de pauză, pentru ca ficatul să îşi revină. Problemele de sănătate apar dacă se consumă zilnic 40-60 g (la bărbaţi) şi 20-40 g (la femei), pe perioade lungi. 

Consumul de alcool este interzis în sarcină, copiilor, şoferilor şi celor suferind de diverse boli precum cele de ficat sau de pancreas.

Ficatul este unul dintre organele care au cel mai mult de suferit din cauza consumului de alcool. Cei care beau cantităţi mari, pe perioade lungi, se confruntă cu diverse tulburări hepatice, iar în cazuri grave, ficatul este afectat ireversibil. În 80-90% din cazuri, alcoolul este cauza pancreatitei acute sau cronice. Spre deosebire de forma acută, cea cronică duce la apariţia cicatricilor permanente la nivelul pancreasului, care îi afectează funcţionarea şi generează complicaţii. Consumul de alcool duce la încetinirea activităţii cerebrale, iar pe termen lung induce confuzia, probleme de comportament şi pierderi de memorie.