Luna lui „Cuptor‟ încinge sănătatea. Cum recunoști simptomele deshidratării?
Deshidratarea apare atunci când nu există suficientă apă în corp, pentru ca acesta să își poată îndeplini funcțiile. Dacă îți este sete, deja ești ușor deshidratată.
Corpul este format din apă într-o proporție care variază între aproximativ 55 și 78%, în funcție de vârstă și de gen – în cazul unei femei adulte, este vorba de 55%. Apa sprijină digestia, susține sănătatea articulațiilor, reglează temperatura corpului și multe altele, de aceea este vitală pentru funcționarea corectă a organismului. Când vremea este foarte caldă, consumul de apă te împiedică să te supraîncălzești, eliminând căldura prin transpirație. Dar transpirația reduce nivelul apei din organism, așa că, dacă nu-ți refaci rezervele, apare deshidratarea.
În general, deshidratarea se instalează când nu bei suficientă apă sau când pierzi rapid apă prin transpirație, vărsături sau diaree. Și administrarea anumitor medicamente, cum ar fi diureticele, pot duce la creșterea urinării și apoi la deshidratare.
Semne că ești deshidratată
La adulți, simptomele deshidratării includ senzația de sete de la ușoară până la extremă, uscarea gurii și a pielii, senzația de oboseală și ameţeală. De asemenea, o persoană deshidratată transpiră și urinează mai puțin decât ar fi normal, iar urina are o culoare mai închisă.
În principiu, semnele deshidratării ușoare sau moderate sunt: setea, limba și gura uscată, durerea de cap, crampele musculare, urina de un galben închis și în cantități mici. Semnele deshidratării severe sunt: urina și mai închisă la culoare, pielea uscată, amețeala, palpitațiile, iritabilitatea, lipsa de energie, leșinul.
Cine e mai predispus să sufere
Oricine se poate confrunta cu deshidratarea, însă anumite categorii de persoane au un risc mai mare, astfel:
Bebelușii și copiii mici care au diaree, vărsături severe și pierd o cantitate mare de apă din cauza febrei;
Vârstnicii, deoarece pot să nu-și dea seama că le este sete sau să aibă o stare de sănătate care îi împiedică să bea suficientă apă;
Persoanele afectate de răceală, secreții nazale sau dureri în gât;
Pacienții cu o boală cronică, precum diabetul de tip 1 sau tip 2 (când nu este ținut sub control, persoana urinează mai mult) sau o afecțiune renală (unele medicamente pot crește fluxul de urină);
Oamenii care lucrează în condiții de căldură și umezeală, deoarece nu își pot răci eficient corpul.
Atenție la complicații!
Deshidratarea ușoară și cea moderată ocazională se pot remedia fără urmări, dar deshidratarea severă poate avea complicații grave, precum leziuni de căldură, probleme renale, convulsii sau șoc hipovolemic. Dacă faci efort în căldură, transpiri abundent și nu bei apă suficientă, te poți confrunta cu crampe musculare și insolație. În cazul în care ești frecvent deshidratată, se poate ajunge la infecții urinare, calculi renali (pietre la rinichi) sau chiar la insuficiență renală. Deshidratarea duce la un dezechilibru al electroliților, cum ar fi potasiul și sodiul, ceea ce poate genera contracții musculare sau chiar pierderea cunoștinței.
Una dintre cele mai grave consecințe ale deshidratării severe, care poate pune viața în pericol, este șocul hipovolemic. Această afecțiune, caracterizată de o scădere bruscă a tensiunii arteriale și a volumului de sânge care circulă prin corp, poate face ca unele organe să nu mai funcționeze, deci necesită tratament de urgență la spital. Semnele șocului hipovolemic sunt respirația scurtată, palpitațiile, senzația de slăbiciune, amețeala, confuzia și pielea rece.
Pont! Bea un pahar cu apă la trezire, unul înainte de culcare și câte unul la fiecare oră și jumătate din zi.
@shutterstock
