Unul din cinci adolescenţi renunţă la şcoală

Un copil din cinci, mai precis 19 % dintre cei cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, nu merge la şcoală, potrivit unui studiu UNICEF. Aceste date pun România pe primul loc Uniunea Europenă, din punct de vedere a ratei de abandon şcolar.

Studiul i-a inclus pe cei care au urmat şcoala în trecut,dar au abandonat,precum şi pe cei care nu au frecventat niciodată şcoala.Astfel,s-a putut stabili că aproape 183.000 de copii în anul şcolar 2010/2011 şi 174.000 de copii în 2011/2012 nu erau cuprinşi în sistemul de învăţământ.

Rata abandonului şcolar din anul 2011/2012 indică un risc crescut pentru elevii din zonele rurale:valoarea indicatorului este cu aproximativ 30 la sută mai mare în cazul acestora faţă de cei din urban,rezultă din studiu.

Reprezentantul UNICEF în România,Sandie Blanchet,consideră că această rată de neparticipare şcolară în rândul adolescenţilor este foarte mare,atât pentru România,dar şi pentru Uniunea Europeană,cu consecinţe serioase.Blanchet a precizat că,prin comparaţie,Bulgaria are o rată de necuprindere şcolară în rândul tinerilor de 15-18 ani de 12,5 la sută,iar Ungaria,de 11,5 la sută.

Studiul a mai arătat că ratele repetenţiei în clasele a IX-a,a X-a şi a XII-a au fost cu peste 40 la sută mai mari în rândul elevilor din mediul rural,comparativ cu cei din urban.

Pe de altă parte,conform aceleiaşi cercetări,mai mult de jumătate dintre copiii din afara şcolii intervievaţi au afirmat că au lucrat în cursul ultimei săptămâni,aproape două treimi dintre ei fiind băieţi. „Mai mult de 99 la sută dintre aceştia au lucrat,însă,fără contract de muncă",se arată în studiu.

Cei mai mulţi tineri români părăsesc şcoala imediat după clasa a IX-a,iar majoritatea lor lucrează în agricultură sau în gospodărie,fără a fi plătiţi.

Autorităţile spun că tinerii care renunţă la şcoală provin din familii foarte sărace,dar şi din familii cu situaţie materială foarte bună,care îşi încurajează copiii să se ocupe de afacerile familiei,decât să continue studiile.

În acest context,specialiştii recomandă dezvoltarea intervenţiilor susţinute în nivelurile inferioare de învăţământ (ante şi preşcolar,primar,gimnazial) şi,în paralel,având în vedere dimensiunea îngrijorătoare a fenomenului de excludere din sistemul de educaţie în învăţământul liceal,o serie de politici şi măsuri de intervenţie focalizată,care trebuie să se afle printre priorităţile Ministerului Educaţiei.