Vitamina D, aliatul perfect al sistemului imunitar
Vitamina D este una dintre substanţele nutritive esenţiale de care organismul nostru are nevoie pentru a rămâne sănătos. Ştim că rolul său major este de a menţine nivelurile normale de calciu şi de fosfor din sânge, însă vitamina D poate influenţa şi răspunsul sistemului imunitar în faţa diverşilor factori de mediu, fiind responsabilă de aşa-numitele „proteine antibacteriene”.
Celulele sistemului imunitar au ca scop apărarea organismului, iar un deficit de vitamina D influenţează acest lucru. Prezenţa acesteia în parametrii normali creşte puterea celulelor de a lupta împotriva agenţilor patogeni ce ameninţă imunitatea. Vitamina D stimulează monocitele şi neutrofilele să elimine aceşti agenţi patogeni. Astfel, un nivel scăzut este asociat cu apariţia infecţiilor, precum şi a bolilor autoimune.
Studiile efectuate au arătat că celulele T (limfocitele de tip T), parte fundamentală a sistemului imunitar, se activează în prezenţa vitaminei D. Astfel, ne protejează de îmbolnăviri, deoarece declanşează acţiunea antiinflamatoare din organism, făcându-l să răspundă agresiunilor.
Vitamina D luptă cu răcelile de sezon
Răcelile sunt mai frecvente pe perioada rece, când producţia naturală de vitamina D în organism se află la un nivel mai scăzut. Astfel, persoanele care au deficit de vitamina D sunt mai predispuse la apariţia infecţiilor respiratorii. O echipă de oameni de ştiinţă de la Queen Mary University of London au realizat mai multe studii şi au ajuns la concluzia că vitamina D este indicată pentru a preveni răcelile, gripa sau alte tipuri de infecţii respiratorii acute.
Organismul uman produce vitamina D atunci când lumina soarelui transformă o substanţă chimică aflată în piele într-o formă activă a vitaminei. Cercetătorii spun că o expunere zilnică la soare între 10 şi 15 minute este suficientă pentru ca organismul să poată asimila necesarul săptămânal. Este bine de ştiut faptul că folosirea cremelor de protecţie solară, chiar şi cu factor 15, reduce producţia acestei vitamine cu 99,9%.
Doza zilnică recomandată de vitamina D
Specialiştii recomandă pentru copiii până la 1 an 1.000 de unităţi internaţionale (UI) pe zi, pentru persoanele cu vârstă între 19 şi 49 de ani o doză de 200 UI/zi, pentru cele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani un necesar de 400 UI/zi, iar pentru cele trecute de 70 de ani undeva la 600 UI/zi. Aceste doze pot suferi modificări, în funcţie de nevoile individuale ale fiecărei persoane, medicul fiind cel care decide când este nevoie.
Mare atenţie la cantitatea asimilată, deoarece dozele mari de vitamina D, adică cele de peste 1.000 UI, pot avea repercursiuni. Printre simptomele persoanelor intoxicate cu vitamina D se numără durerile articulare şi de cap, lipsa apetitului, precum şi calcificarea organelor, şi aici ne referim la rinichi, inimă, plămâni şi vase sangvine.
Persoanele care asimilează necesarul de vitamina D din alimentaţie reduc riscul producerii fracturilor, iar, în acelaşi timp, previn sau chiar încetinesc osteoporoza. Osteomalacia sau înmuierea oaselor, precum şi durerile musculare sunt puse pe seama deficienţei de vitamina D. Deficitul sever conduce la insuficienţa mineralizării ţesutului osos nou format (osteoidului), având drept consecinţă dezvoltarea rahitismului la copil şi a osteomalaciei la adult.
Astfel, vitamina D este esenţială pentru formarea şi menţinerea sănătăţii oaselor, pentru că principalul component al oaselor, calciul, se absoarbe numai în prezenţa vitaminei D. Vitamina D reduce riscul apariţiei poliartritei reumatoide, al sclerozei multiple, precum şi al anumitor forme de cancer.
Vitaminele D3 (colecalciferol) şi D2 (ergocalciferol), cele mai importante
Vitamina D3 este prezentă fie în alimentele de origine animală, fiind activată în organism odată cu expunerea la soare, fie în suplimentele nutriţionale. În ceea ce priveşte vitamina D2, aceasta este prezentă în alimentele de origine vegetală. Astfel, o alimentaţia variată ne asigură posibilitatea de a asimila această vitamină, atât de importantă. Chiar dacă majoritatea suplimentelor pot fi luate fără prescripţie medicală, consultarea unui medic ajută foarte mult, deoarece deficitul de vitamina D este la fel de periculos ca intoxicarea.
Printre cele mai indicate alimente se numără peştele gras (somonul, sardinele, codul, tonul), ficatul, carnea de vită, lactatele (laptele şi iaurtul), cerealele fortificate, portocalele, ciupercile crescute în mod natural la soare, dar şi gălbenuşul de ou. Cea mai bună sursă de vitamina D este uleiul de cod. Astfel, o singură linguriţă de ulei de ficat de cod asigură necesarul zilnic.