Dependența de telefon sau anxietate? Cum să recunoști semnalele de alarmă
Telefonul este omniprezent în viața noastră, însă poate deveni și un barometru al stării emoționale. Fără să îți dai seama, anumite comportamente digitale pot fi semnale ale anxietății. Specialiștii în sănătate mintală subliniază că stresul și gândurile anxioase se pot manifesta prin felul în care interacționezi cu telefonul. Iată câteva obiceiuri care pot indica o legătură între anxietate și utilizarea excesivă a dispozitivelor mobile.
1. Doomscrolling și scrollatul excesiv
Îți verifici constant fluxul de știri, căutând informații despre evenimente îngrijorătoare? Acest obicei, cunoscut sub numele de doomscrolling, poate fi un mecanism de căutare a certitudinii, dar în realitate nu face decât să intensifice anxietatea.
Chiar și atunci când consumi conținut pozitiv – videoclipuri amuzante sau postări relaxante – poți folosi telefonul ca pe o metodă de evitare a problemelor reale din viață. În loc să te confrunți cu o situație stresantă, te afunzi în ecran, fără să realizezi impactul asupra stării tale emoționale.
2. Căutări obsesive pe Google
Verifici mereu simptomele unor afecțiuni? Cauți răspunsuri despre cât durează să te vindeci după o despărțire? Dacă îți petreci ore întregi deschizând multiple tab-uri în căutarea unor răspunsuri care să-ți liniștească mintea, este posibil ca anxietatea să îți controleze deciziile.
În loc să îți ofere liniște, acest obicei îți alimentează incertitudinea, amplificând gândurile negative.
3. Folosirea telefonului pentru a evita interacțiunile sociale
Ți s-a întâmplat să te prefaci că scrii un mesaj sau că ești într-un apel doar pentru a evita o conversație față în față? Dacă da, acesta ar putea fi un semnal că te confrunți cu anxietate socială.
Telefonul devine astfel un scut protector, dar pe termen lung îți poate afecta încrederea în tine și abilitățile sociale.
4. Dependența de telefon – nu îl poți lăsa din mână
Dacă simți nevoia să îți verifici telefonul chiar și în momente nepotrivite – înainte de culcare, în timpul antrenamentului sau la o întâlnire importantă – este posibil să fi dezvoltat o dependență anxioasă de el.
Acest comportament poate fi un semn al unui atașament nesănătos față de dispozitiv, similar unei relații de codependență. Mai mult, dacă bateria telefonului se descarcă rapid pentru că îl folosești în mod excesiv, este un alt indiciu că anxietatea te face să îl verifici constant.
5. Răspunzi imediat la notificări, fără excepție
Dacă te simți presată să răspunzi instantaneu la mesaje, e-mailuri sau apeluri, te-ai putea confrunta cu dificultăți în stabilirea unor limite sănătoase.
Această reacție impulsivă poate genera un ciclu nesfârșit de stres, creând așteptarea ca vei fi întotdeauna disponibilă. În realitate, ai nevoie de momente de deconectare pentru a-ți proteja sănătatea mentală.
6. Eviți apelurile telefonice
Dacă preferi să trimiți un mesaj în loc să răspunzi la un apel sau să suni pe cineva, acest comportament poate indica anxietate.
Conversațiile telefonice implică un grad mai mare de imprevizibilitate decât mesajele scrise, iar acest lucru poate părea copleșitor pentru cineva care se confruntă cu anxietate socială.
7. Panica atunci când telefonul nu funcționează
Dacă te simți neliniștită sau chiar panicată atunci când rămâi fără baterie sau fără semnal, ar putea fi un semnal că telefonul a devenit o extensie a anxietății tale.
Sigur, în anumite situații este normal să vrei să ai telefonul la îndemână (de exemplu, pentru siguranță pe timp de noapte), însă dacă senzația de disconfort apare doar pentru că nu poți verifica rețelele sociale, este important să îți reevaluezi relația cu telefonul.
Cum să îți creezi o relație mai sănătoasă cu telefonul
Dacă te regăsești în aceste obiceiuri, nu ești singura. Telefoanele sunt concepute să îți capteze atenția, însă este esențial să îți impui limite sănătoase.
Folosește tehnici de mindfulness. Poți încerca trucuri simple, cum ar fi să înfășori un elastic în jurul telefonului pentru a-ți aminti să îți controlezi impulsul de a-l verifica constant.
Setează limite de utilizare. Stabilește ore în care nu îți verifici telefonul, de exemplu, după cină sau înainte de culcare. Poți folosi și funcțiile de limitare a timpului petrecut pe anumite aplicații.
Oprește telefonul pentru o perioadă zilnic. Chiar și o oră pe zi fără telefon îți poate oferi un sentiment de libertate și relaxare.
Prioritizează îngrijirea personală. Somnul adecvat, alimentația sănătoasă, mișcarea și tehnicile de relaxare precum meditația sau journaling-ul te pot ajuta să îți gestionezi anxietatea.
Dacă simți că anxietatea îți afectează calitatea vieții, poți apela la un specialist. Terapiile cognitive-comportamentale, consilierea psihologică sau chiar tehnici simple de respirație pot face o diferență semnificativă.
@shutterstock
Editor: Raluca Toma
